BUCUREȘTI, 11 iun – Sputnik, Evan Răutu. Fiecare apariție a preşedintelui Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, este un prilej de a auzi cuvinte inspirate. La o manifestare organizată în Argeș, academicianul a vorbit de schimbare în contextul pandemiei și în etapele ce urmează. Manifestarea a avut tema ”Consecinţele pandemiei asupra societăţii. Cum va arăta viaţa după COVID?” și a fost organizat, la Muzeul Goleşti, de CJ Argeş, în parteneriat cu Academia Română.
”Nu ne-am mai dat bineţe, nu ne-am mai strâns mâna, nu ne-am mai îmbrăţişat şi nu ne-am mai putut ura faţă în faţă 'La mulţi ani!'”, a spus Pop, atrăgând atenția că, ”de multă vreme urarea 'Sănătate!' nu a mai avut un conţinut aşa de real ca în aceste săptămâni”.
Ioan Aurel Pop referindu-se la izolarea în care ”am vorbit prea mult la telefon, ne-am arătat prea mult pe Skype şi în alte programe de acest fel, am scris prea multe mail-uri” spune că nu știe dacă se va schimba sau nu radical lumea.
”Unii, copleşiţi de toate astea, suntem convinşi că nimic nu va fi la fel ca înainte, alţii suntem suntem gata să jurăm că nimic nu se va schimba şi că toate vor reveni la normal mai repede decât cred unii - niciunii n-au dreptate sută la sută, pentru că lumea asta se schimbă mereu”, a consideră Ioan Aurel Pop.
Dar, atenție, președintele Academiei subliniază – ”lumea nu trebuie lăsată să se schimbe oricum”, mai exact, dacă prin aceste schimbări ”se şterge esenţa lumii, atunci suntem pierduţi”.
”Eu am convingerea că această boală teribilă, individuală şi colectivă, pe care medicii ne ajută s-o învingem şi ne ajută cu succes şi pe care autorităţile ne ajută s-o învingem stabilind nişte reguli - nu se poate trăi fără reguli în societate - eu sunt convins că lumea aceasta poate învăţa din boala prin care trecem cum să preţuim esenţele şi cum să părăsim balastul de prisos”, a declarat Ioan Aurel Pop.
De exemplu, pandemia ne-a schimbat şi modul de exprimare. ”Pe lângă multe altele, în aceste vremuri de restrişte şi de restricţii am învăţat să vorbim altfel decât româneşte, deşi aparent grăim tot în limba vechilor cazanii, în limba lui Eminescu şi Caragiale”, remarcă Pop, a consemnat Agerpres.
”Vorbim acum, după cum se vede, limba acestei molime: pandemie, coronavirus, carantinare, izoletă, termometrare, termoscanare, comorbidităţi, antiinflamatoare, asimptomatic etc erau până mai ieri inexistente”.
Despre aceste cuvinte, academicianul crede că ”unele vor face carieră, altele vor dispărea în istoria limbii, devenind relicve, altele vor fi, o vreme, prilej de glume, cum ştie românul să facă de altminteri”.
”Pandemia a schimbat, cel puţin, aparent şi limba noastră; limba noastră şi aşa destul de vitregită, de chinuită, de pocită”, spune academicianul, punctând – ”Noroc că limba română are încă propriile mecanisme de autoapărare şi nu se lasă răpusă de acest virus sonor”
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
