CHIȘINĂU, 8 iun - Sputnik. În cadrul reuniunii din 6 iunie, semnatarii acordului OPEC+ au făcut bilanțul primei perioade de reducere a producției de petrol și-au decis asupra acțiunilor din perioada următoare.
Prima perioada a decurs bine
Actualul acord, numit OPEC+ 2.0, a fost încheiat la mijlocul lunii aprilie, după negocieri în cadrul G20 și membrii OPEC+. Atunci a fost luată decizia cu priviure la diminuarea cantităților cu 9,7 milioane de barili pe zi. Această decizie a fost luată în contextul unei prăbușiri fără precedent a consumului de petrol din cauza pandemiei coronavirusului. Aproape toate statele au adoptat măsuri similare în lupta cu extinderea infecției - a fost limitată circulația oamenilor pentru a reduce riscurile de transmitere a COVID-19. În cele din urmă, în toate regiunile lumii au fost suspendate cursele aeriene, automobilele nu mai circulau, și-au suspendat activitatea întreprinderile industriale. Respectiv, s-a redus și consumul de hidrocarburi, însă producția a rămas la nivelul de până la pandemie.
Mai mult decât atât, din cauza diferenței de interpretare a problemei reducerii suplimentare a producției de către Rusia și Arabia Saudită, acordul OPEC+ pentru cel de-al doilea trimestru al anului 2020 a fost suspendat. La reuniunea participanților OPEC+ din 4-6 martie, regatul a propus reducerea producției de petrol cu 1,5 milioane de barili de către toți membrii, suplimentar la cotele existente. Motivul unei astfel de acțiuni a devenit diminuarea cererii în China (la începutul lunii martie, cele mai dure măsuri funcționau preponderent în China, în Europa au fost impuse un pic mai târziu). Rusia a fost de părere că producția nu trebuie redusă în acel moment, ci să se mai aștepte, urmărind evoluția situației, pentru că nu era clar cât va dura carantina în China și dacă virusul va ajunge în alte țări.
După o reuniune nereușită OPEC+ în martie, Arabia Saudită a declanșat un „război al prețurilor”: regatul le-a propus reduceri semnificative cumpărătorilor și a anunțat despre majorarea producției de petrol din 1 aprilie (când expira perioada limitării producției) cu 2 milioane de barili pe zi. Ceilalți participanți la acord au considerat de asemenea că nu mai au nicio obligație, intenționând la rândul lor să purceadă la o majorare a producției.
În cele din urmă, două tendințe – prăbușirea consumului de petrol și creșterea producției au dus la o “furtună perfectă” pe piață și prăbușirea prețurilor. Anume pe acest fundal a fost încheiat actualul acord OPEC+ 2.0.
Această introducere este importantă pentru înțelegerea adevăratelor scopuri ale înțelegerii pentru prima perioadă: cel puțin până în luna mai. Un exces al ofertelor de petrol în martie-aprilie a creat problema supraîncărcării depozitelor petroliere din întreaga lume. Tot excesul de petrol era direcționată anume acolo.
Iar oferta mult mai mare decât cererea a fost evaluată de la 20 la 35 milioane de barili pe zi. Iată de ce noul acord OPEC+ și-a propus în primul rând să nu permită supraîncărcarea depozitelor de petrol.
În cazul realizării celui mai negativ scenariu, toți producătorii ar fi fost puși în situația de a reduce cu un volum mult mai mare producția decât în condițiile OPEC+, iar prețurile ar fi coborât până la zero.
Anume prin asta actuala înțelegere între statele producătoare de petrol se deosebește de primul acord OPEC+, încheiat în 2016. Atunci era vorba de reglementarea volumelor producției pentru a majora prețul la petrol, care nu convenea niciunui membru al cartelului, inclusiv Rusiei.
Consumul s-a restabilit, s-au restabilit și prețurile
Către începutul lunii iunie, riscul supraîncărcării depozitelor de petrol s-a redus semnificativ, acum un astfel de scenariu nu se mai ia în calcul. Iată de ce am putea spune că înțelegerea OPEC+ în actuala formulă și-a îndeplinit misiunea. Doar aceasta presupunea că în mai-iunie statele membre își vor reduce la maxim volumul producției de petrol, iar din 1 iulie vor putea să-l majore un pic și așa mai departe: o reducere cu 9,7 milioane de barili pe zi în mai-iunie, cu 7,7 milioane de barili în iulie-decembrie, și cu 5,8 milioane de barili până în aprilie 2021. Însă acordul OPEC+ depinde întotdeauna de conjunctura existentă. Participanții se reunesc cu regularitate și ajustează deciziile luate anterior. Așa s-a întâmplat și de această dată. OPEC+ a convenit că perioada reducerii maxime a producției va fi prelungită până în iulie. Însă motivul unei astfel de decizii nu este dorința de a prevenit supraîncărcarea depozitelor. Consumul se restabilește cu o viteză bună. Acum membrii OPEC+ revin la vechea strategie de a sălta prețurile.
Probabil, asupra prelungirii reducerii maxime până în iulie a insistat Arabia Saudită. Ultimele luni au arătat că, în pofida tuturor declarațiilor regatului prin care afirmau că nu sunt îngrijorați de prețurile la petrol și că sunt cei mai eficienți producători, în realitate el are nevoie de un petrol mai scump chiar mai mult decât Rusia sau alte țări. Doar bugetul de stat al saudiților se formează fără deficit, potrivit aprecierilor FMI, în condițiile unui preț de 80 de dolari pentru un barili.
De asemenea, asupra Arabiei Saudite exercită presiuni SUA, care au nevoie de o majorare a prețurilor pentru a-și salva producătorii săi de petrol de șist. În condițiile prețurilor de aproximativ 30 de dolari pentru un barili, toate aceste proiecte devin nerentabile. În SUA acum are lor o reducere rapidă a producției de petrol, care a scăzut cu aproximativ 2 milioane de barili pe zi. Iar acest lucru a devenit posibil din motive economice, nu din cauza unor indicații ale autorităților.
Rusia a căzut de acord asupra prelungirii perioadei de reducere maxime din câteva motive.
În primul rând, pentru buget este convenabilă majorarea prețurilor deoarece anume din prețurile mondiale sunt calculate taxele de export și impozitul la extragerea resurselor minerale. Cu cât este mai scump petrolul, cu atât sunt mai mari veniturile la buget. Totuși companiile de petrol și-ar dori probabil să producă mai mult, pentru că adausul la preț, în mai parte, va fi “înghițit” de stat sub formă de taxe și impozite.
În al doilea rând, Rusia a evitat un conflict cu Arabia Saudită pentru a nu reveni la situația din luna martie, când renunțarea la acordul OPEC+ a dus la o prăbușire a prețurilor. Refacerea economiei după pandemie va necesita resurse financiare suplimentare, iată de ce autoritățile ruse au decis să nu supună riscului veniturile la buget.
Statele din spațiul ex-sovietic au de câștigat de pe urma actualei înțelegeri OPEC+.
Pentru Kazahstan și Azerbaidjan, majorarea prețurilor la petrol este mai importantă decât posibilitatea de a spori cât mai rapid volumul producției acestuia. Belarus, de asemenea, are nevoie de petrol scump. Țara a revenit la procurarea masivă a petrolului rusesc, ceea ce îi permite să-și asigure la maxim cu materie primă întreprinderile de prelucrare a petrolului. Iar scumpirea petrolului, evident, presupune și creșterea prețurilor la produsele petroliere în Europa, fapt care va duce la creșterea veniturilor din exportul belarus al produselor petroliere în alte țări.
Iată de ce tuturor statelor le este convenabilă existența acordului OPEC+ și decizia de prelungire a perioadei de reducere maximă a producției în scopul menținerii prețurilor la un nivel înalt. Iar companiile petroliere care se pronunță împotriva acestei decizii nu se confruntă cu urmări grave pentru că dispun de rezerve financiare suplimentare.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
