Politică
Ultimele știri din politică, cele mai importante evenimente de la Președinție, Guvern și Parlament, partide politice, declarații ale politicienilor, știri pe surse, comentarii și analize

PSD și Cîțu oferă două interpretări opuse pentru ratingul negativ de țară al României

Urmăriți-ne pe
Yandex newsTelegram
Ratingul de țară este noul motiv de dispută între PSD și ministrul Finanțelor. În timp ce pentru PSD eficiența guvernării anterioare este singurul motiv pentru care România nu a fost retrogradată și mai mult, Florin Cîțu spune că ratingul negativ se datorează tocmai PSD

BUCUREȘTI, 6 iun - Sputnik, Marius Holdean. PSD a precizat astăzi că singurul motiv pentru care agenţia de rating Standard&Poor's nu a retrogradat Guvernul PNL a fost eficienţa guvernării PSD și a amintit faptul că România "a fost mereu pe negativ cu PNL-PDL la guvernare".

"Rezultatele PSD la guvernare ţin încă pe linia de plutire nişte amatori economici, care - în doar 7 luni - au reuşit să prăbuşească nivelul de trai al românilor, dar şi mediul de afaceri. S&P a invocat aspectele pozitive structurale care s-au consolidat în timpul guvernării PSD din ultimii ani: a patra cea mai mică datorie guvernamentală netă în PIB din UE, un potenţial de creştere economică robust, una dintre cele mai mici ponderi ale datoriei externe nete în PIB dintre ţările UE şi accesul la fondurile structurale şi de coeziune alocate de UE”, se arată în comunicatul PSD.

Potrivit mesajului dat astăzi de social-democrați, agenţia de rating S&P ar fi acordat un cartonaş galben guvernării PNL arătând dezastrul din politicile fiscal bugetare implementate în ultimele 7 luni, cu deficite record, cu o viteză de împrumut de 1.000 euro/secundă, cu incapacitatea evidentă de a propune măsuri directe pentru protejarea puterii de cumpărare a populaţiei şi stimulare economică.

Daniel-Cătălin Zamfir - Sputnik Moldova-România
Economie
Daniel Zamfir a dat în vileag ”o mare ticăloșie”! Cîțu e obligat să răspundă imediat!

Mai grav, arată PSD, Guvernul PNL şi-a ascuns incompetenţa angajându-se printr-o scrisoare la ceea ce a devenit eticheta guvernărilor galben portocalii, și anume austeritatea.

Ceea ce arată PSD că urmează să se întâmple în continuare vine din angajamentele luate de Guvernul PNL: creşterea pensiilor să nu fie mai mare de 10%, adică un procent care nu acoperă nici măcar creşterea de preţuri; implementarea unor măsuri dure de austeritate începând cu ianuarie 2021, după alegeri; continuarea programului de împrumuturi la dobânzi junk de 3,5-4% pentru a păstra rezervele valutare la un nivel consistent cu menţinerea cursului de schimb.

Și președintele PSD, Marcel Ciolacu, a evidențiat scăderile guvernării PSD, printr-o postare pe pagina sa de Facebook:

"Toate minciunile guvernării PNL au fost spulberate de Standard&Poor's care reconfirmă, din păcate, că România rămâne acolo unde a băgat-o PNL - pe 'negativ' şi cu perspectiva de înrăutăţire! Unde este măreaţa creştere economică în fapt inexistentă?! Unde sunt tonele de bani netipăriţi de la Bruxelles cu care PNL se împăunează deja. Unde sunt investiţiile străine care, de fapt, fug din România?! Niciunde!”, se arată în postarea președintelui PSD.

Ciolacu mai spune că singura performanţă a PNL este viteza cu care îndatorează România la dobânzi uriaşe: 1.000 euro/secundă.

”În 7 luni au luat 80 de miliarde. Dar în economie au ajuns doar 3. Unde sunt banii?", se întreabă președintele PSD care consideră că "guvernarea PNL-PDL a aruncat ţara în haos, austeritate şi şomaj şi este nevoie urgentă de un plan coerent şi sustenabil de măsuri pentru redresarea economiei".

Aceeași realitate, altă interpretare: versiunea Guvernului

Florin Cîțu are o cu totul altă interpretare a economiei românești însă. Potrivit unei declarații făcute astăzi de ministrul Finanțelor în cadrul unui briefing de presa ținut la Palatul Victoria, indicatorii de încredere, publicaţi de Comisia Europenă, aferenţi lunii mai, ar semnala o revenire a economiei româneşti peste alte state din regiune, o încredere a agenţiilor economici în perspectivele economiei.

"La începutul acestei perioade, abundau scenariile apocaliptice despre ce se întâmplă cu România, despre criza economică şi ni se arătau tot felul de scenarii cu o economie care se va prăbuşi. În primul trimestru, ştiţi foarte bine, avem cea mai mare creştere din Uniunea Europeană şi estimările recalibrate ale Comisiei Europene arată că România, chiar dacă este o contracţie a economiei mai mare decât o estimam noi, este sub ceea ce se întâmplă în restul Europei. Deci, până şi Comisia Europeană vede o contracţie economică, dar nu vede o contracţie la fel de mare ca în restul Europei”, a lăudat Cîțu Guvernarea PNL.

El a adăugat că măsurile pe care luate de Guvern, precum programul IMM Invest, şomajul tehnic, amânarea ratelor la plată, toate au dat rezultate care se văd, dar că cel mai important este că indicatorii de încredere aferenţi lunii mai semnalează o revenire a economiei româneşti peste alte state din regiune.

Mai mult, Cîțu este de părere că încrederea agenţilor economici în perspectivele economiei creşte, iar acesta este susţinută cu eforturi de la buget.

"Dacă vă uitaţi la acest indicator, este publicat de Comisia Europeană, veţi vedea că România este ţara în care încrederea creşte. Este o încredere care vine în special de la agenţii economici, de la agenţii economici în perspectivele acestei economii, o încredere pe care noi trebuie să o susţinem cu eforturile de la buget şi ştiţi foarte bine că urmează un plan economic de investiţii", a declarat Florin Cîţu.

Dar, după ce a interpretat în cheie proprie datele oferite de Comisia Europeană, Cîțu a trebuit să explice și ratingul de țară. Și aici, imaginația ministrului de Finanțe și-a dat măsura, oficialul fiind optimist pentru... viitor:

”Vom reveni la perspectiva “stabil″ cât mai curând, iar tot ceea ce vom face în perioada următoare va duce la revenirea perspectivei “stabil” pentru România la toate agenţiile de rating”, a spus Cîţu.

Ministrul Finanțelor a găsit și explicația pentru ratingul negativ de țară: greaua moștenire:

“Această perspectivă negativă nu este responsabilitatea acestui guvern, dar ce vă garantez eu: aşa cum am reuşit să oprim această retrogradare prin acţiunile acestui guvern vom reveni la perspectiva ‘stabil’ cât mai curând”.

Indicatorii de încredere, publicaţi de Comisia Europenă, aferenţi lunii mai, semnalează o revenire a economiei româneşti peste alte state din regiune, o încredere a agenţiilor economici în perspectivele economiei, a mai afirmat Florin Cîţu.

Cum arată cifrele brute și ratingul de țară al României

Potrivit Comisiei Europene, Indicele de Încredere în Economie (Economic Sentiment Indicator - ESI) s-a prăbuşit, în aprilie 2020, atât în zona euro (-27,2 puncte, până la 67) cât şi în UE (-28,8 până la 65,8 puncte). Aceasta a fost cea mai puternică scădere lunară a ESI înregistrată din 1985, depăşind cu mult recordul negativ anterior din martie. Dar și în România situația arată îngrijorător. ESI a ajuns la valoarea 65,3 puncte în România, în aprilie 2020, de la 99,6 în martie, acesta fiind cel mai scăzut nivel din anul 2000.

La fel, Standard & Poor's (S&P) a confirmat, ieri, ratingul României la "BBB-/A-3" pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală şi a menţinut perspectiva negativă, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

Fluxul de știri
0