Analiză de Alexandr Hrolenko, expert militar
Președintele rus, Vladimir Putin, a ordonat, pe 29 mai, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Apărării să poarte discuții cu reprezentanții Siriei cu privire la transferul suplimentar de imobile și al unei părți a acvatoriului către bazele militare rusești. După ce a ajuns la un acord cu partea siriană, agențiile ar trebui să îl semneze în numele Federației Ruse. Aceasta nu este o decizie spontană, ci o continuare a unei strategii verificate și dezvoltarea unei tactici - în conformitate cu situația și în deplină conformitate cu dreptul internațional.
Răspunzând provocărilor vremii, Rusia trebuie să-și sporească influența politico-militară în zona Mediterana și Orientul Mijlociu și pentru zeci de ani să mențină contingentul militar în Siria. În primul rând, pentru a menține stabilitatea internațională. Astăzi, după retragerea majorității trupelor iraniene și întoarcerea acasă a forțelor libaneze Hezbollah, grupul rus rămâne singura forță străină care combate cu succes și în mod legitim organizațiile teroriste pe pământul sirian. În termeni tactici, extinderea teritorială a instalațiilor militare rusești este necesară pentru a asigura în mod fiabil perimetrul de securitate în Tartus, Khmeimim și, eventual, în altă parte a țării.
În Siria, există două mari instalații militare rusești - baza aeriană Khmeimim (un grup de aviație are sediul permanent aici) și punctul de sprijin logistic (PMTO) Tartus (un contract de arendă pentru 49 de ani, cu posibilitatea prelungirii pe timp de 25 de ani, este dislocat un grup al forțelor maritime). Voi aminti cu această ocazie că la solicitarea oficială a Damascului, din septembrie 2015, în Khmeimim a fost înființat un grup aerian al forțelor aeriene ruse și a început o operațiune militară împotriva grupării teroriste SI, care este interzisă într-o serie de țări. Ulterior, în 2017, Moscova și Damascul au semnat un alt document, potrivit căruia până la 11 nave rusești (inclusiv submarine cu reactoare nucleare) pot avea bazare în Tartus și este planificat să fie extinse capacitățile de reparație ale portului.
Stabilitate regională
Desigur, Siria salută extinderea prezenței militare ruse pe teritoriul său - pe uscat și pe mare. Este atât de evident și de necontestat, încât anumite tentative ale Occidentului par a fi ridicole în încercarea de a distruge prestigiul Federației Ruse din regiune prin dezinformări despre unele neînțelegeri între Damasc și Moscova în domeniul cooperării militare și tehnico-militare.
Interacțiunea Siriei cu Rusia este calea către pace și stabilitate în toate sferele vieții, acest lucru este înțeles perfect de jucătorii regionali. Pe de altă parte, prezența în Mediterana a celei de-a 6-a flote a Marinei SUA și ocuparea anumitor zone petroliere din Siria de către trupele americane (fără nicio sancțiune a ONU sau a guvernului legitim al Republicii Arabe) este sursa multor ani de tulburări militaro-politice și amenințări la adresa securității pentru civili.
La 1 iunie, Statul Major al Forțelor Armate Ruse a numit drept agresive zborurile de recunoaștere aeriană ale SUA în apropierea zonelor în care sunt desfășurate instalațiile militare rusești în Siria și în contradicție cu acordurile semnate cu Rusia. Cu toate acestea, americanii și alți „parteneri” și-au pierdut de ceva timp sentimentul de permisivitate și impunitate în Orientul Mijlociu și în Marea Mediterană - rare cazuri sunt ca să treacă o săptămână fără ca avioanele de luptă rusești Su-35 să nu intercepteze avioanele de cercetare din cadrul flotei a 6-a a marinei americane. Potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Rusiei, în mai au avut loc 17 astfel de episoade. În toate cazurile, zborurile aviației rusești sunt efectuate în conformitate cu regulile internaționale de utilizare a spațiului aerian, manevrele luptătorilor Su-35 indică doar aeronavei de recunoaștere din SUA unde trebuie să zboare.
Un episod de acest fel a ajuns cunoscut în lumea întreagă, când un submarin britanic a încercat să lovească cu rachete de croazieră pe teritoriul sirian și nu a putut face acest lucru, deoarece submarinele ruse au obligat-o să manevreze, apoi l-au scos complet din zona de poziționare.
În legătură cu problemele siriene, reprezentantul special al SUA pentru Siria, James Jeffrey, a declarat recent: "Sarcina mea este să fac din aceasta o mlaștină pentru ruși". Având în vedere dinamica pozitivă de patru ani a reglementării siriene cu mediere multilaterală a Federației Ruse, sarcina de a transforma zona în „mlaștină” probabil nu va fi îndeplinită în viitorul apropiat. Planurile de viitor ale Moscovei sunt foarte clare, a spus mai devreme președintele Putin: ”Suntem acolo pentru a ne proteja interesele în această regiune. Militarii vor fi acolo cât timp este în interesul nostru”. Este logic să presupunem că retragerea trupelor rusești nu este planificată pentru următorii 50 de ani, iar extinderea actuală a spațiului operațional sirian îi va permite Rusiei să răspundă mai eficient la schimbările din regiune.
Armament nou
Desigur, Siria nu este un poligon de testare a armelor rusești, dar s-a întâmplat așa că în timpul operațiunii siriene s-au putut testa modele avansate, iar întreprinderile complexului militar-industrial rus au putut ca ”fiind în linia întâi” să-și îmbunătățească rapid produsele. Această experiență este greu de supraestimat.
Pe scena operațiunilor militare din Siria, pentru prima dată au fost folosite rachete de croazieră ”Calibr”, nave de suprafață și submarine ale Marinei Ruse, folosite în mod individual și în cadrul unui grup din Mările Caspică și Mediterană.
Pentru prima dată, aviația cu rază lungă a Rusiei a utilizat împotriva teroriștilor din Siria cele mai noi rachete strategice de înaltă precizie X-101 cu o autonomie de până la 5000 de km (versiunea nucleară a rachetei (X-102) este capabilă să poarte o încărcătură de 250 de kilograme). Această demonstrație a puterii militare este un semnal clar pentru răuvoitori.
În Republica Arabă Siriană, bombardierele Su-34 s-au dovedit a fi extrem de eficiente. Au fost testate cu succes în condiții de luptă și avioane de luptă polivalentă de generația a cincea Su-57, ultimul tanc T-14 ”Armata”, sisteme radio electronice de război (EW) și multe altele.
Practica utilizării de luptă a ultimelor arme rusești în Siria trezește în mod natural interesul potențialilor cumpărători străini: rândul de cumpărători străini pentru bombardierele Su-34 devine din ce în ce mai lung, după negocierile cu Egiptul, India, China și alte țări, Moscova a primit cereri preliminare pentru achiziția T-14 ”Armata”. Poate că operațiunea siriană va fi nu numai benefică reciproc (pentru Damasc și Moscova), ci și rentabilă.
Și cel mai important câștig al Rusiei. În luptă cu un adversar feroce și fanatic, care folosește tactici ale forțelor speciale, drone și comunicații în spațiu, trupele rusești (tineri specialiști și lideri militari cu experiență) au dobândit experiență unică care nu poate fi obținută în niciun exercițiu. Din 2015, un număr semnificativ de trupe ruse au trecut prin Siria și, în realitate, au simțit tensiunea conflictului militar modern, au realizat cât de importante sunt informațiile și comunicațiile și au înțeles cum este asigurată eficacitatea diverselor forțe și echipamente. Astfel, există specialiști din ce în ce mai calificați și instrumente de încredere pentru consolidarea păcii în Rusia.
Părerea autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
