BRUXELLES, 28 mai - Sputnik, Daniela Porovăț. Pentru a accesa fondurile europene din planul de relansare propus de Comisia Europeană ieri, statele UE trebuie să prezinte planuri cu proiecte ce vor trebui aprobate de Comisia Europeană şi de alte capitale europene, a explicat astăzi vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.
Altfel spus, Comisia și ”alte capitale” vor stabili pe ce vor merge banii, ceea ce aruncă un mare semn de întrebare cu privire la utilitatea lor și la felul în care vor fi întrebuințați.
Aceste planuri de cheltuire care urmează să fie aprobate trebuie să servească obiectivele UE privind clima şi digitalizarea, precum şi susţinerea reformelor economice recomandate de Comisie pentru fiecare stat membru, a arătat vicepreședintele Comisiei Europene.
Cu alte cuvinte, un control total nu doar asupra cheltuirii respectivelor fonduri – conform cu planurile Comisiei care de multe ori nu au nici o legătură cu nevoile țărilor membre – ci și asupra economiei în ansamblu, cam așa cum procedează și FMI și Banca Mondială atunci când împrumută bani țărilor aflate în nevoie.
Comisia și-a arătat astfel pretențiile deși planul încă nu a fost aprobat, iar mai multe state (așa numitele țări ”frugale”) care susţin rigoarea bugetară încă nu și-au dat acordul pe aceste subvenţii. De exemplu, dacă prioritățile Comisiei sunt mediul şi digitalizarea, în acord cu economiile cele mai dezvoltate din UE, pentru țări ca România altele ar fi prioritățile.
Planul propus de executivul comunitar în vederea relansării economiei UE include un fond european de redresare ce însumează 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde de euro ar urma să fie subvenţii şi restul de 250 de miliarde împrumuturi, fonduri pe care Comisia Europeană doreşte să le atragă de pe pieţele financiare, iar principalele beneficiare vor fi Italia şi Spania, ţări afectate semnificativ de pandemie.
Cele patru state care vor să dea împrumuturi, nu subvenții
Statele din aşa-numitul grup al ''frugalilor'', respectiv Austria, Danemarca, Olanda şi Suedia, ar prefera ca banii pentru relansarea economiilor lovite de pandemie să fie împrumuturi, nu subvenții.
Danemarca rămâne ''sceptică'' în privinţa granturilor, a declarat ministrul danez de externe Jeppe Kofod. ''Suntem favorabili unui fond care să ofere împrumuturi ieftine ţărilor cele mai afectate'' de pandemie, a precizat acesta.
Şi Suedia ar dori o proporţie mărită a împrumuturilor în raport cu subvenţiile, ceea ce ar ''crea stimulente mai puternice pentru folosirea eficientă a banilor'', a transmis premierul suedez Stefan Lofven.
La rândul său, cancelarul austriac Sebastian Kurz a apreciat că planul Comisiei este ''punctul de plecare pentru negocieri'', el reafirmând că preferă acordarea de credite, nu de subvenţii.
În schimb, Franţa, Grecia, Italia, Spania s-au declarat mulţumite de planul propus, deşi ultimele două sunt preocupate de condiţiile asociate accesării granturilor şi împrumuturilor.
Ce va trebui să facă România cu banii
Și România ar trebui să își facă probleme cu privire la condițiile care i se vor impune, pentru că, teoretic, UE a fost generoasă cu România în ce privește fondurile europene, numai că de multe ori acestea nu se adresau nevoilor reale ale țării, ci erau gândite la modul general în birourile de la Bruxelles fără nici o legătură cu economia României.
Dacă, din nou, UE va da bani pentru pajiști sau pentru cursuri de calificare, cum au fost celebrele Fonduri POSDRU, atunci România va rămâne doar cu promisiunea sprijinului european. În plus, dacă Bruxelles-ul și anumite capitale vor decide ce se va face cu acești bani, atunci nu ar fi de mirare ca ei să fie direcționați spre acele sectoare economice unde capitalele respective au investit în România.
Ca să dăm un exemplu, Franța ar fi interesată de sprijinirea Renault, Austria de asigurări, plus de bănci (cam toate statele importante au bănci în România) și tot așa, fiecare țară de domeniul în care activează investitorii săi din România. La fel ca și în cazul fondurilor europene, banii se vor întoarce, de fapt, la țările din Vest, iar România se va alege doar cu propaganda (Siegfried Mureșan a ocupat deja acest post de trâmbițas, dar nu e singurul) că s-a umplut de bani de la Bruxelles!
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
