BUCUREȘTI, 26 mai - Sputnik, Marius Holdean. Ministrul Bogdan Aurescu a declarat că vrea ieșirea din logica confruntărilor și a spus că propune o relație modernă, readucerea climatului de încredere și respect reciproc.
”Ne dorim o abordare pozitivă a relației cu Ungaria ca buni vecini, ne dorim să acționăm în baza tratatului politic din 1996, am făcut și facem apel la reținere, discernământ și pledăm în actualul context marcat de pandemie pentru implicarea într-un parteneriat autentic care să fie în beneficiul statelor nostre și al cetățenilor indiferent de etnia acestora”, a spus Aurescu.
El a mai arătat că își dorește să pună accent pe colaborarea economică și a precizat că un prim semnal concret al părții ungare de a adopta o atitudine constructivă ar fi ca oficialii din Ungaria prezenți pe teritoriul României să nu facă declarații publice contrarii spiritului parteneriatului strategic, manifestând respect pentru ordinea constituțională din România.
”Orice astfel de declarații vor duce la deteriorarea relațiilor bilaterale și noi nu ne dorim acest lucru”, a spus Aurescu, acesta arătând că a discutat cu omologul maghiar și despre 4 iunie. Pentru România Tratatul de Trianon înseamnă consfințirea actului de la 1 Decembrie 1918, a arătat Aurescu, care a precizat că România nu contestă dreptul suveran al Ungariei de a stabili modalități de sărbătorire sau de comemorare a momentelor istorice. Aurescu a spus că Trianonul are o interpretare diferită pentru România, dar este posibila depășirea acestei diferențe.
”Am discutat despre tranzitul cetățenilor români în Ungaria, actuala criză a arătat că putem să cooperăm, doresc să transmit aprecierea noastră părții ungare pentru identificarea de soluții prin crearea acestui coridor de tranzit”, a mai declarat Aurescu.
Apoi, ministrul român s-a referit la programul de dezvoltare economică a Ardealului, dorit de Ungaria, și a transmis că nu exista nici un acord al României pentru implementarea acestui program pe teritoriul României. ”I-am transmis ministrului care sunt parametrii minimi pe care trebuie să îl respecte, am propus să discutăm despre încheierea unui acord cu privire la acest program”, a precizat Aurescu, solicitând gestionarea transparentă și nediscriminatorie, nu pe criterii etnice și nu cu încălcarea legislației românești sau europene a acestui program.
Aurescu a mai declarat că a vorbit cu omologul maghiar despre comitetul privind minoritățile naționale și semnarea protocolului în acest sens, oficialul româna arătând care este așteptarea României pentru minoritatea română din Ungaria.
Ministrul Afacerilor Externe și comerțului exterior al Ungariei, Péter Szijjártó, a arătat în cadrul aceleiași conferințe de presă că Ungaria este interesată de consoldirea Europei centrale pe baza respectului reciproc.
”Îi respectăm pe partenerii noștri, dar ca o națiune de peste 1000 de ani, așteptăm de asemenea acest respect și așteptăm colaborarea nostră să fie construită pe înțelegere. E mai bine să fim în relații bune decât în relații rele șei interesul notru este să fim în relații bune, este interesul celor peste 1,5 milioane de maghiari din Transilvnia”, a declarat Szijjártó. El a dat ca exemplu Serbia si Croatia, unde, cu ani în urmă, nu am fost rezultate prea bune, dar după aceea s-au reușit relațiile cele mai bune din toate timpurile.
”Pandemia ne-a arătat că suntem obligați să colaborăm aici, în inima Europei. A apărut o colaborare foarte bună, dau ca exemplu tranzitarea Ungariei de către români”, a precizat ministrul ungar.
Oficialul de la Budapesta a lansat un îndemn să căutăm ”ceea ce ne leagă”, aceasta fiind comunitatea maghiară din România și cea românească din Ungaria, arătând că ele pot constitui o legătură. ”Rog românii să privească maghiarii din Transilvania ca o legătură solidă între cele două țări, noi astfel privim comunitatea română din Ungaria și îi sprijinim să se folosească de tradițiile lor, să își folosească limba, și solicităm din partea României același lucru”, a mai declarat oficialul ungar.
El a arătat că Guvernul de la Budapesta a mărit de 5 ori sprijinul pentru comunitățile românești din Ungaria și că există și o lege care se referă la aceste minorități din Ungaria care au în proprietatea lor toate mijloacele care privesc educația, iar Ungaria sprijină activitățile lor religioase. Șeful diplomației maghiare chiar a arătat că Ungaria sprijinim copiii acestor minorități să ajungă în tabere în țările vecine și că se bucură dacă și România sprijină participarea copiilor de români din Ungaria în tabere din România.
Referitor la relațiile economice cu România, oficialul maghiar a subliniat că este al nouălea partener pentru Ungaria, și că OTP si Mol funcționează pe piața românească. De asemenea, colaborarea pe plan energetic e foarte importantă, a arătat ministrul ungar, care și-a exprimat speranța în finalizarea conductelor de gaz care traversează România.
”Nu vrem să participăm la politica internă a României, sperăm ca pe viitor să nu se repete astfel de discuții, am dori ca în perioada alegerilor să nu constituie un subiect de divergențe”, a spus ministrul ungar cu referire la declarațiile președintelui Iohannis cu privire la autonomia maghiară.
Szijjártó a adăugat că a discutat cu Aurescu despre probleme istorice. ”Ne-am înțeles că cele două aspecte privind evenimentele istorice pot fi tratate în mod diferit de cele două țări, pentru unele e o bucurie, pentru altele e o supărare. Pentru Ungaria, Trianon înseamnă o mare supărare, respectăm evenimentele istorice, acest lucru s-a întâmplat, Ungaria și-a pierdut două treimi din teritoriu, trecem cu supărare peste asta, dar nu trebuie ca aceste discuții să influențeze relațiile noastre bilaterale. Trebuie să respectam sentimentele celor două țări”, a precizat ministrul maghiar.
Referitor la programul de dezvoltare economică al Transilvaniei, oficialul maghiar a amintit că în 2017 a vorbit cu ministrul Meleșcanu despre această problemă și atunci s-au discutat condițiile, el admițând condiția actualului ministru, Bogdan Aurescu, care dorește o înțelegere în scris, ”fără această semnătură nu putem derula pentru că programul se desfășoară pe teritoriul României”, a conchis Szijjártó.
Răspunzând întrebărilor presei de la finalul declarațiilor, Bogdan Aurescu a explicat că se discută despre protocolul privind minoritățile naționale din 2011, ultimul protocol a fost semnat în 2009, dar această negociere a durat foarte mult, iar în 2015 când a fost la Budapesta s-a convenit o formulă de încheiere a lui, cu marcarea în text a pozițiilor diferite.
”În 2016 a fost finalizat și parafat, din iulie 2016 documentul a fost finalizat, dar comitetul nu s-a mai întrunit și este păcat că acest lucru nu s-a putut întâmpla pentru că sunt aspecte care trebuie discutate în acest cadru. De aceea este necesară finalizarea acestui protocol ... Noi în România am descurajat acțiunile de tip unilateral și am încurajat discuțiile în acest comitet care sunt benefice pentru ambele minorități”, a arătat Aurescu.
Răspunzând unei întrebări venite din presa română, ministrul ungar a negat categoric că Ungaria ar fi acționat împotriva Constituției României:
”Trebuie să refuz hotărât ceea ce afirmați dvs. , niciodată nu am făcut ceva care ar fi deranjat regula constituțională a altor țări. Dacă într-o țară o minoritate ar fi făcut o propunere privind modificarea unor puncte din Constituție, acest lucru trebuie rezolvat democratic în toate țările din Europa”, a fost reacția ministrului de la Budapesta.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
