MOSCOVA, 19 mai – Sputnik. Sancțiunile Kievului împotriva organizațiilor culturale și educaționale din Rusia plasează Ucraina în opoziție cu comunitatea internațională, care, în special în condițiile pandemiei, depune toate eforturile pentru a păstra accesul oamenilor la monumente, muzee și platforme culturale, a declarat într-un interviu oferit agenției RIA Novosti, reprezentantul permanent al Rusiei la UNESCO, Alexandr Kuznețov.
Alexandr Igorevici, la sfârșitul săptămânii trecute Ucraina a impus sancțiuni pe un termen de trei ani față de instituții culturale și științifice din Rusia. În lista neagră au fost incluse Societatea Geografică Rusă, Ermitaj, Muzeul de Arta “Alexandr S. Pușkin”, Institutul de Arheologie al Academiei de Științe din Rusia, Universitatea de Stat de la Moscova “Mihail Lomonosov” și alte instituții. Cum comentați această decizie a Kievului?
Desigur, e o acțiune rusofobă, primitivă a autorităților de la Kiev, care este inacceptabilă nu doar în comunicarea internațională, dar și pentru orice societate civilizată. Situația a fost comentată de mai mulți reprezentanți ruși, iată de ce nu voi repeta afirmațiile lor, ci doar voi spune cum poate fi interpretat acest lucru prin prisma UNESCO.
Astăzi, Organizația lucrează activ la eliminarea urmărilor negative ale coronavirusului asupra valorilor culturii mondiale. În special, nu trebuie admis ca milioane de oameni să fie lipsiți de accesul la ele. E vorba nu doar de monumentele istorice, care astăzi sunt închise din cauza pandemiei, dar și muzee, teatre, săli de concerte. În această privință există câteva initiative, inclusiv din partea oamenilor de cultură din Rusia. În prezent discutăm cu secretariatul UNESCO despre modalitățile prin care acest lucru poate fi realizat prin utilizarea tehnologiilor informaționale, care permit organizarea unor evenimente la distanță.
În acest context, Ucraina, prin acțiunile sale, se opune comunității culturale internaționale. E ca și cum un sălbatic ar veni cu bâta la un concert de muzică simfonică să facă scandal. E trist: în trecut Ucraina aducea un aport semnificativ la activitatea UNESCO, iar astăzi se asociază exclusiv cu o confruntare cu Rusia. În alte domenii nu are nicio activitate. Se crează impresia că acest arsenal al inițiativelor rusofobe se consumă treptat. Apare întrebarea: ce urmează mai departe? Dacă astăzi ținte ale atacurilor au devenit cele mai mari centre culturale nu doar rusești, dar și ale culturii mondiale, precum muzeul Ermitaj, ce va urma? Vor arde pe Maidan, asemenea naziștilor, cărțile autorilor clasici ruși? Cu alte cuvinte, toate acestea ne provoacă o tristețe.
Ce urmări ar putea avea această decizie asupra cooperării internaționale?
Nu cred că vor fi niște urmări asupra cooperării internaționale – în probleme culturale UNESCO este solidară. Recent am discutat cu directorul general al organizației, Audrey Azoulay, și am ajuns la concluzia că toți gândesc la fel: cum să păstreze accesul în condițiile închiderii celor mai importante obiective culturale, cum să păstrăm cunoștințele despre cultura mondială, patrimoniul cultural mondial. Anume asupra acestor lucruri se vor concentra eforturile noastre în viitorul apropiat, inclusiv printr-o participare activă a Rusiei.
La solicitarea RIA Novosti UNESCO a refuzat să comenteze acțiunile autorităților ucrainene, făcând trimitere la obligația de a păstra imparțialitatea față de problemele statelor-membre. Considerați că Organizația, care se ocupă direct de cultură, ar trebui să interacționeze cu instituțiile vizate, să se implice în această situație?
În acest caz nu sunt de acord cu poziția secretariatului UNESCO, fapt pe care le-am comunicat în mai multe rânduri. Consideră că e o manifestare a unor standarde duble. De ce atunci când au loc niște acțiuni care nu le sunt pe plan statelor occidentale, urmează reacția secretariatului UNESCO, însă atunci când ne adresăm în legătură cu încălcări revoltătoare a principiilor și valorilor fundamentale ale UNESCO, secretariatul tace și nu reacționează?
E vorba nu doar de astfel de acțiuni precum cele despre care discutăm acum. Multe lucru grave se întâmplă și în domeniu educației, când autoritățile de la Kiev elimină limba rusă din sfera învățământului. Acest lucru contravine nu doar spiritului UNESCO, dar și unor documente juridice concrete, adoptate în cadrul acestei organizații, cum ar fi Convenția cu privire la combaterea discriminării în educație. Am atras atenția în mai multe rânduri la încălcări grave de către Kiev a acestei convenții, însă, din păcate, nu a urmat nicio reacție.
Sancțiunile ucrainene au vizat și organizațiile și institutele arheologice din Crimeea, precum și Universitatea Federală din Crimeea. Din cauza reunificării Crimeei cu Rusia, UNESCO a refuzat să conlucreze cu această regiune. A fost reluată cooperarea? Care este situația cu obiectul patrimoniului mondial “Chersonesos”?
Mi se crează impresia că autoritățile de la Kiev nu conștientizează gravitatea acțiunilor lor. Includerea în așa-numitele sancțiuni a obiectelor e cultură și educație în Crimeea doar subliniază atitudinea disprețuitoare și indiferentă a statului ucrainean față de aceste obiective, care, în opinia lor, se află pe teritoriul lor.
Însă, cred că așa-numitele sancțiuni nu vor avea nicio importanță practică, pentru că la presiunile Kievului și a protectorilor lor din occident, UNESCO a stopat orice colaborare cu Crimeea. Inclusiv în ceea ce privește obiectul patrimoniului mondial “Chersonesos”. UNESCO nici nu acceptă rapoartele obligatorii, impuse de Convenția din 1972, cu privire la conservarea acestui obiect! De aici ajungem la concluzia că nici Ucraina, nici statele occidentale nu sunt interesate de soarta acestuia. Pentru ei este important să mențină în cadrul UNESCO problema apartenenței Crimeei, negarea opțiunii istorice pe care la făcut în 2014, când cea mai mare parte a populației peninsulei a votat pentru unirea cu Rusia. Ne ocupăm de această problemă de câțiva ani și de fiecare dată observăm același lucru – un politicianism.
Însă problema constă în faptul că apartenența teritoriului unui stat sau altul nu se află în competența UNESCO. Acest lucru doar intoxică atmosfera din Organizație, impunându-i o politizare care nu îi este specifică și chiar una dăunătoare pentru că o distruge din interior precum o rugină.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
