Care va fi viitorul UE după criza coronavirusului și ce tabără va alege România?

© AP Photo / Christian LutzDrapeaux devant le Parlement européen
Drapeaux devant le Parlement européen - Sputnik Moldova-România
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Jurnalistul Sorin Roșca Stănescu a realizat o amplă analiză despre viitorul UE după coronavirus, plecând de la conflictul dintre Curtea Constituțională din Germania și Curtea Europeană de Justiție.

București, 18 mai - Sputnik, Marius Holdean. Potrivit unei analize publicate de Sorin Roșca Stănescu, conflictul dintre cea mai respectată instituție din Germania, Curtea Constituțională și Curtea Europeană de Justiție, cea mai respectată instituție din UE și personificarea statului de drept ”ține de viitorul sau decesul UE”.

Sorin Roșca Stănescu - Sputnik Moldova-România
Politică
Sorin Roșca Stănescu, dezvăluire care aruncă suspiciuni grave asupra lui Ciolacu

Alternativele sunt federalizarea UE sau creșterea exponențială a forței statelor naționale în detrimentul comandamentelor comunitare.

”Statele din UE vor deveni mai independente decât sunt, ceea ce poate genera o implozie. Sau se vor federaliza printr-o cedare dramatică de suveranitate de către fiecare țară și, absolut spectaculos, în primul rând de către Germania. Va fi viață după moarte sau moarte după viață?”, se întreabă jurnalistul.

Analiza observă just că epidemia de coronavirus, prin modul în care s-a desfășurat, prin felul în care a fost contracarată în fiecare stat UE în parte, prin manifestările de solidaritate și de lipsă de solidaritate, a pus la grea încercare unitatea și coeziunea UE și a creat efecte perverse. Dar, mai grav, criza economică declanșată, posibil cea mai mare de la începutul secolului 20 până în prezent, supune Uniunea Europeană la un examen final din care va rezulta fie că UE va fi mai mult decât ce-a fost, fie că nu va mai fi nimic, avertizează SRS.

El amintește și de Brexit, o soluție extremă a britanicilor pentru că au fost marginalizați de binomul franco-german și au constatat că rămânerea într-o Uniune dominată de fapt de Berlin le aduce mai multe prejudicii decât avantaje.

Următoarea pe listă este Italia, crede SRS, ”un stat care a fost profund dezamăgit și nedreptățit până la urmă de politicile UE” și care se îndepărtează sub ochii noștri de orbita Bruxelles-ului.

”Salvini, un lider naționalist, taxat de birocrația UE drept extremist, deși a ieșit de la guvernare, câștigă din nou teren politic și solicită insistent ieșirea Italiei din UE. În orice caz, până la un punct are dreptate. Partenerii din Uniunea Europeană au tratat Italia cu cinism în perioada grea pe care a traversat-o, au susținut-o doar simbolic, de ochii lumii, sub aspectul asistenței medicale și aprovizionării cu tehnică și medicamente pentru combaterea coronavirusului și, în plus, încearcă să oblige Italia, după modelul experimentat cu un deceniu în urmă pe Grecia, să plătească o parte însemnată a facturii crizei economice”, arată analiza.

Apoi, crede jurnalistul, ar urma Ungaria ca stat UE care s-ar putea să-i dea un ultimatul Bruxelles-ului. După care și Polonia, ”care a descoperit că doar prin afirmarea popriilor interese naționale se poate opune șenilelor UE”.

Cum arată în realitate UE

Fondul problemei însă este că UE a dezvoltat o birocrație uriașă, alcătuită din zeci de mii de funcționari plătiți și întreținuți cu sume exorbitante din banii comunității și care pactic au ajuns să se substituie oamenilor politici din fiecare stat membru, aleși în mod legitim de către populație, observă jurnalistul.

”Fără a exagera lucrurile, se poate spune că birocrația de la Bruxelles s-a dezvoltat într-un fel de stat paralel, care de multe ori ia decizii în locul și împotriva statelor naționale. În linii mari, acest suprastat este manipulat de la Berlin. Dar cu concesii rezonabile făcute Franței și statelor Benelux”, face acesta o analiză neiertătoare a Uniunii.

Steagurile UE și SUA - Sputnik Moldova-România
Ambasadele SUA și ale statelor UE, nou atac la adresa României

SRS prezintă apoi cele două curente din UE: o școală de gândire mizează pe o reformare radicală a birocrației de la Bruxelles sub toate aspectele, inclusiv sub aspect decizional, dar, în paralel, pe o întărire fără precedent a coeziunii și solidarității între statele UE. În acest caz, măsura concretă ar fi crearea unui uriaș fond comun, în care să fie vărsate o parte dintre activele statelor membre.

Acest proiect ar putea să conducă, simplificând lucrurile, într-o perioadă decentă de timp, la o federalizare a Uniunii Europene, atrage atenția SRS, iar această variantă ar însemna viața după relativa moarte UE la care asistăm în prezent.

O a doua școală de gândire vizează continuarea într-o formă mai laminată a ceea ce s-a întâmpla până în prezent, și anume ”dominarea și în viitor a economiei și, respectiv, politicii europene de către Germania, prin intermediul unor instrumente financiare aparținând aparent Bruxelles-ului, deci întregii comunități, dar în realitate dirijate de la Berlin, și a unor instrumente constrângătoare, ultimul dintre acestea fiind Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, dar și a serviciului secret european, dirijat de serviciul secret german, care ar urma să fie condus de Florian Coldea”. Despre cele două personaje, SRS spune că sunt instrumente ale Germaniei.

”Această a doua școală de gândire, dacă va fi implementată, poate însemna moartea după scurta viață a UE”, este categoric jurnalistul.

Ce va face România

În rest, jurnalistul ar vrea să știe ce face România în acest context, el considerând că Bucureștiul poate să-și afirme, chiar și în condițiile precare descrise mai sus, interesul național.

”În mod normal, natural, România ar trebui să se pronunțe pentru susținerea primei școli de gândire. Care, în final, ar produce o nivelare a economiilor și a nivelurilor de trai. În timp ce cea de-a doua școală de gândire ne dezavantajează, întrucât conduce la mărirea decalajelor dintre state. Așa stând lucrurile, Klaus Iohannis și Guvernul Orban nu ar avea ce să caute de această dată și în aceasă dispută cardinală în barca Berlinului”, crede SRS.

Analiza consideră că, dimpotrivă. România ar trebui să facă echipă, devenind chiar unul dintre lideri, cu statele UE, care mizează, cât încă nu este prea târziu, pe prima școală de gândire.

”Dar asta nu se poate întâmpla decât dacă există bună credință, bune intenții și, firește, sentimente patriotice”, observă cu amărăciune Sorin Roșca Stănescu în finalul expunerii sale.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

Fluxul de știri
0