BUCUREȘTI, 11 mai - Sputnik, Marius Holdean. Ministrul Bogdan Aurescu s-a justificat în fața senatorilor spunând că exercitarea competenţelor MAE se raportează la aplicarea contractelor de muncă deja încheiate de românii care merg să lucreze în străinătate. Aurescu a trebuit să răspundă întrebărilor dificile ale senatorilor cu privire la în care MAE şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale au gestionat deplasarea unor lucrători români în străinătate în perioada pandemiei de coronavirus.
Ministrul de Externe s-a referit la faptul că este foarte important ca în prealabil clauzele contractuale să fie redactate şi încheiate cu respectarea intereselor şi drepturilor lucrătorilor români, dar nu a dat explicații cum s-a ajuns ca muncitorii români să fie trimiși în străinătate într-o perioadă în care circulația este interzisă.
Pe această temă , ministrul de Externe spune doar că ”nu a existat niciun fel de acord care să fie încheiat între România şi Germania pentru a permite sezonierilor români să plece în Germania la muncă, pentru simplul motiv că nu este nevoie de un asemenea acord, această posibilitate decurgând din legislaţia europeană care prevede libertatea de circulaţie a forţei de muncă”.
Aurescu a prezentat în schimb un contract încheiat de un lucrător sezonier român în Germania, contract consultat de un reprezentant al MAE.
”Acest contract este încheiat în română şi în germană, deci muncitorul are cunoştinţă în limba română despre conţinutul său. Este aplicabilă legea germană în materie. Sunt prevederi detaliate despre condiţiile de lucru. De exemplu, se vorbeşte despre o remuneraţie de 9,35 de euro pe oră pentru persoanele respective. Din informaţiile pe care le avem, rezultă că, indiferent cât lucrează, muncitorului sezonier îi este garantat salariul minim pe economie în Germania. Salariul minim pe economie în Germania, din informaţiile mele, este de 1.621 de euro, dar, în practică, media de câştig pentru un sezonier care lucrează pe un interval de timp de aproximativ 70 de zile poate să ajungă până la 8.000 de euro net, iar în medie este de 4.500 de euro net", a explicat Aurescu, din declarațiile sale rezultând un tablou cu totul diferit de știrile dramatice care vin din Germania despre abuzurile la care sunt supuși muncitorii români.
Ministrul s-a mai scuzat afirmând că Ministerul de Externe i-a informat pe cetăţenii români cu privire la drepturile lor și că s-a autosesizat în mai multe cazuri legate de români ce lucrează în străinătate.
”Noi am acţionat chiar şi atunci când nu au existat astfel de solicitări concrete şi ne-am autosesizat în mod proactiv, făcând demersuri la nivelul autorităţilor locale centrale, pentru a verifica modul în care sunt verificate prevederile contractelor de muncă, modul în care sunt aplicate prevederile legislaţiei europene şi naţionale relevante. Avem fişe pentru fiecare caz în parte, demersurile făcute şi rezultatele acestor demersuri”, s-a justificat ministrul.
El a menţionat 14 cazuri recente, 13 din Germania şi unul din Olanda, arătând că în cazul Germaniei, dintre cele 13 cazuri, opt au fost autosesizări.
Rămâne deschisă întrebarea cum au putut muncitorii români să se deplaseze în Germania într-o perioadă de închdiere și interdicție a circulației și de închidere a granițelor în care libera circulație și dreptul la muncă invocate de Aurescu nu se mai aplicau pentru cetățenii României.
