Ghevorg Mirzaian, docent al departamentului de politologie al Universității de Finanțe al Rusiei
Vânarea spațiului cosmic
Americanii s-au apucat cu seriozitate să se opună Chinei. Această competiție include în sine câteva elemente. Cel militar – încercuirea Chinei cu baze. De imagine – SUA (autoritățile cărora au scăpat de sub control epidemia) au declanșat o adevărată campanie de acuzare a Chinei de provocarea pandemiei mondiale a coronavirusului. Financiar-economic – Casa Albă amenință cu reluarea războiului comercial cu Beijingul, iar congresmanii americani vor să anuleze restricțiile juridice pentru cetățenii SUA la depunerea plângerilor în instanțele de judecată americane împotriva Chinei. Plângerile, evident, legate de epidemia de coronavirus, vor fi urmate de deciziile judecătorilor americani, care vor cere chinezilor fie să achite compensații de miliarde, fie vor fi lipsiți de proprietățile deținute pe teritoriul SUA.
Acum Washington-ul intenționează să aducă această confruntare la un nou nivel – în sensul direct al cuvântului. Donald Trump sfidează programul chinez (și, totodată, pe cel rusesc) de explorare a spațiului cosmic. Beijingul și Moscova intenționează să-și trimită cosmonauții pe Lună, anume acolo, în opinia lui Trump, aceștia trebuie să fie întâmpinați nu doar de steagul american, dar și de un geolog, care va extrage resurse naturale din satelitul natural al Pământului în interesul economiei lui.
“Programul Artemis” – anume așa, în cinstea zeiței grecești a vânătoarei, a fost numit proiectul pe care președintele american intenționează să-l propună aliaților lui europeni, din Orientul Îndepărtat și arabi, precum și companiilor private. Documentul conferă semnatarilor convenției dreptul de a-și oficializa drepturile asupra unor terenuri de pe Lună și altor corpuri cerești pentru exploatare comercială. Nu doar pentru extragerea resurselor, dar și pentru o colonizare. Principiile proiectului sunt foarte simple – Statele Unite vor construi pe Lună o bază și vor declara teritoriul din jurul ei (raza căruia va depinde exclusiv de dorința părții americane) drept o “zonă de securitate”, în cadrul căreia statele terțe nu vor avea dreptul să construiască ceva, să aterizeze sau să extragă ceva.
Jupiterilor le este permis orice?
Totodată Casei Albe nu îi pasă deloc că acest proiect încalcă câteva puncte ale „Tratatul privind principiile activităților statelor pentru explorarea și utilizarea spațiului exterior, inclusiv luna și alte corpuri cerești” din 1967, pentru că Statele Unite nu-și alipesc suprafața planetei, ci doar o califică drept “zonă de securitate”. Dacă Rusia și China sunt nemulțumite de ceva, în opinia lor, aceste sunt problemele lor – să-și dezvolte propriile programe spațiale și să încerce să ajungă din urmă NASA. Această agenție devine, de facto, un element al politicii externe americane.
Reacția lumii la aceste planuri ale lui Trump sunt destul de controversate. Oficialii ruși s-au pronunțat împotriva “privatizării spațiului cosmic”.
“Principiul invaziei este același, indiferent dacă este vorba de Lună sau Irak: se inițiază crearea unei “coaliții a celor care sunt de acord” (sau o “coaliție a doritorilor”), iar apoi, ocolind ONU și chiar NATO, în cazul în care cineva își exprimă acolo niște îndoieli, înaintează spre obiectivul propus. Doar că le va ieși un nou Irak sau Afganistan”, a declarat șeful Roscomos, Dmitri Rogozin.
Savanții susțin că această privatizare și agresiune este imposibilă din punct de vedere tehnic în viitorul apropiat – SUA, deocamdată, nici nu sunt în stare să-și producă o rachetă purtătoare. Da, e posibilă aselenizarea omului pe Lună în 2024, însă nu poate fi conceput astăzi un program funcțional și rentabil de extragere și transportare pe Pământ a unor resurse utile de pe satelitul nostru. Cheltuielile operaționale vor reprezenta zeci de miliarde de dolari și e puțin probabil ca metalele rare de pe Lună ar putea să le acopere. Pe Lună există resurse immense de heliu-3 – un combustibil termonuclear de perspectivă, însă știința la etapa actuală (“mulțumesc” insuficienței de investiții) deocamdată nu este capabilă să-l utilizeze. Oponenții președintelui afirmă că proiectul “Artemis” este doar un produs al ego-ului lui colosal.
Să ne amintim de ultima frontieră
Cu toate acestea, întreaga lume ar trebui să-i mulțumească președintelui SUA pentru idea colonizării Lunii. Pentru că “acțiunile lui Trump ne duc în adevărul secolul XXI, acel pe care l-am așteptat în secolul XX”, scrie The Wall Street Journal.
Într-adevăr, dacă ne aducem aminte de literara și filmele din secolul trecut – autorii de atunci ai SF, scenariștii și regizorii erau convinși că acum noi vom începe să colonizăm planetele și sateliții din sistemul solar. Spațiul cosmic era privit ca o ultimă frontieră – succesorul Lumii Noi, iar era ieși în spațiul extraterestru, începută de Koroliov și Gagarin era tratată ca noi Mari Descoperiri Geografice.
Însă acest lucru nu s-a întâmplat – în mare parte, pentru că, așa cum a remarcat unul din scriitori, ei au subapreciat tentația omenirii spre distracții. Emisiunile științifice au pierdut bătălia cu talk-show-urile de divertisment, oamenii au încetat să mai viseze la stele și știința comercializată a fost nevoită să urmeze dorințele pământești ale consumatorului. Cele mai iluminate minți s-au concentrat nu asupra îmbunătățirea rachetei cosmice, ci de a face telefonul mobil mai ușor cu 100 de grame. Banii sunt alocați nu pentru dezvoltarea programelor spațiale, ci PR-proiecte pompoase.
Secolul XXI nu a sosit deocamdată și acum Trump prin egocentrismul și aversiunea lui față de dogmele general acceptabile oferă o speranță în venirea lui. El este cel care readuce concurența în spațiul cosmic. Da, e adevărat că aruncă în coșul de gunoi principiul “cosmosul este patrimoniul comun”, însă ce sens mai are un astfel de patrimoniu dacă nu ne putem folosi de el? Toți îl tratează ca un mobilier comun, care oricum nu va dispărea, prin urmare, să lăsăm să se prăfuiască undeva în colț până la vremurile mai bune, când vor apărea bani în plus pentru explorarea lui. Acum asupra acestei mobile ( o garanție a viitorului nostru, pentru că omenirea a depășit vârsta de grădiniță) se anunță niște pretenții – și trebuie să luptăm, pentru a nu rămâne fără el. Trebuie să ridicăm ochii, să investiți în programe spațiale, să participam în cursele pentru Lună, Marte și altele, pentru ca spațiul cosmic și resursele lor să nu ajungă în mâinile celei mai șmecheri țări de pe Pământ. Adică, națiunile vor fi nevoite să iasă din perioada de apatie pentru a-și aduce aminte ce înseamnă pentru umanitate a fi setos de cunoștințe și noi descoperiri.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
