BRUXELLES, 24 aprilie - Sputnik, Daniela Porovăț. Dacă tot nu au putut lua nici o decizie, deși nu este prima întâlnire de acest fel, toate soldate cu amânări, cei 27 de lideri ai Uniunii Europene (UE) au făcut măcar o cerere. Și anume, au solicitat Comisiei Europene să pregătească un plan de ieşire din criză, mutând responsabilitatea luării deciziei pe Executivul european. Altfel spus, cei 27 s-au întâlnit doar ca să ceară o rezolvare care, însă, ar fi trebuit să fie decisă în urma summit-ului de ieri.
Planul ar urma să includă o propunere bugetară pentru perioada 2021-2027, inclusiv un fond pentru redresarea economiei europene după măsurile de izolare adoptate pentru a stopa pandemia COVID-19. Nimic despre coronabondurile cerute de țările din Sud, astfel încât se poate spune că Germania și țările din Nord și-au impus opinia și au evitat luarea unei decizii în acest sens.
Conform preşedintei CE Ursula von der Leyen, planul ar urma să fie prezentat în "a doua sau a treia săptămână a lunii mai". Acest plan este așteptat însă în Europa încă de la începutul pandemiei, iar întârzierea confirmă cele mai negre previziuni, și anume că UE nu e capabilă să se mobilizeze pe timp de criză și că a lăsat țările europene să se descurce fiecare cum poate.
Măcar, liderii europeni au fost de acord că nu au fost în stare să ajungă la un acord! Astfel, preşedintele francez Emmanuel Macron a recunoscut că nu s-a ajuns la un "consens" între ţările UE privind transferurile către "regiunile şi sectoarele" cele mai afectate de criza economică declanşată de pandemie.
Unul din susținătorii coronabondurilor, prim-ministrul italian Giuseppe Conte a salutat realizarea unor "progrese mari, de neconceput până acum câteva săptămâni".
Dar, când a fost vorba să arate care sunt aceste progrese, Conte a indicat faptul că ”cele 27 de ţări recunosc nevoia de a introduce un instrument inovator, care să fie lansat de urgenţă, pentru a ne proteja economiile şi pentru a asigura o redresare europeană care nu lasă pe nimeni în urmă”. Adică Uniunii Europene i-a luat câteva luni să își dea seama că e nevoie să facă ceva pentru a combate criza economică provocată de coronavirus!
Ministrul spaniol de externe Arancha Gonzalez Laya, a recunoscut că nu există ”suficientă convergenţă” în ceea ce priveşte înţelegerea modului în care va funcţiona acest fond, dacă va fi vorba de împrumuturi sau de subvenţii, Madridul preferând a doua variantă.
Știau dinainte că nu se vor înțelege
Înaintea acestui scurt summit - videoconferinţă al Consiliului European, care a durat mai puţin de cinci ore, diplomaţii europeni au manifestat scepticism, avertizând că nu va fi o reuniune la vârf decisivă. Așadar, liderii europeni nu mai cred nici ei că sunt în stare să găsească o soluție cu care să combată criza.
Pe de altă parte, preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a îndemnat la acţiune rapidă şi în forţă pentru a ieşi din cea mai grea recesiune de până acum care ameninţă UE. Cam la atât se rezumă summit-urile europene dedicate crizei: la îndemnuri și vorbe frumoase, la planuri de a face alte planuri și la solicitări pentru solidaritate pe care nu le mai crede nimeni.
Statele membre şi instituţiile s-au întrecut în ultimele săptămâni în oferirea de soluţii. Dezbaterea a scos însă în evidenţă vechile clivaje, deja evidente după criza financiară din 2009. Ţările din sud, profund afectate de pandemie, au pledat din nou în favoarea unei datorii comune, ceea ce le-ar permite să beneficieze de dobânda scăzută a ţărilor nordice.
Acestea din urmă, în special Germania şi Olanda, mai puţin afectate de pandemie, sunt reticente în a plăti pentru nişte state pe care le critică pentru lipsa de disciplină bugetară din anii de creştere economică.
Ce spun adversarii solidarității
Premierul olandez Mark Rutte a transmis cu ocazia summit-ului un mesaj foarte clar: "Unii colegii ... au argumentat în favoarea unui instrument bazat pe împrumuturi, care ulterior ar fi transformate într-un fel în subvenţii şi sunt alţii, ca mine, care au spus că nu putem accepta finanţarea unor subvenţii prin datorii". Scurt și concis.
Un ”NEIN” hotărât și din partea Angelei Merkel, altfel cunoscută sub numele de ”Mutti” (Mami) pentru toți imigranții non-europeni, dar nu și pentru cetățenii Europei loviți de criză: ”Nu este posibilă mutualizarea datoriilor”.
Ca un pansament pentru inimile rănite ale italienilor și spaniolilor, Merkel a promis însă ”contribuţii mult mai mari”din partea ţării sale la bugetul UE. Dar, atenție, pe o ”perioadă limitată”. Așa, ca să nu zică Europa că Germania nu e bună la suflet.
Bugetul UE pentru perioada 2021-2027) trebuie, în principiu, să fie adoptat până la sfârşitul anului, dar statele membre sunt divizate şi pe acest subiect, pe acelaşi clivaj nord-sud.
Până atunci, vor mai fi multe summit-uri, liderii europeni vor discuta, își vor trimite bezele sau avertismente prin marile ziare, și vor plânge în continuare pe umărul celor loviți de criză, fără să facă nimic. Dar acest lucru nu va afecta ”solidaritatea” europeană, sau, cum a spus chiar Ursula von der Leyen pe 3 aprilie, într-un interviu pentru postul francez de radio Europe E1, ”sunt convinsă că Europa va ieşi mai puternică din această criză” pentru că ”am ieşit întotdeauna cu bine din crize”.
Europa, într-adevăr, va ieși mai puternică în summit-uri și declarații și din această criză. Cât despre cetățenii loviți de criză, ei se vor descurca singuri, dând un nou sens termenului de ”solidaritate”, cuvânt care va trebui modificat și în dicționar ca să desemneze modalitatea prin care fiecare trebuie să se descurce pe cont propriu.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
