De Nikita Mendkovici, șeful Clubului Analitic Eurasiatic
Experiența SUA și Uniunii Europene arată că pericolul este semnificativ chiar și pentru statele dezvoltate, din punct de vedere al sănătății și dezvoltării economice pe termen lung.
Statele aliate trebuie să rezolve coordonat cele mai stringente probleme, ajutându-se reciproc. Pe 10 aprilie este planificată ședința Consiliului Interguvernamental al UEE pentru stabilizarea situației economice și coordonarea măsurilor pentru combaterea pandemiei. Au loc consultări permanente între țările OTSC. Ce se întreprinde în realitate? Care sunt succesele și insuccesele?
Lupta cu virusul
Rezolvarea unor probleme pur medicale a devenit o sferă incomodă pentru multe state CSI. Anii 90 au lovit puternic medicina, prăbușirea economică a ridicat niște bariere în fața dezvoltării economice. Drept urmare, epidemia a luat prin surprindere multe țări, inclusiv Kazahstanul, o țară destul de prosperă, care recent a solicitat Rusiei un ajutor umanitar. Factorul rusesc este deosebit de important pentru că această țară a reușit să-și păstreze o medicină și biologie dezvoltată, iar echipamentele ei de profil sunt achiziționate chiar și de SUA. La sfârșitul iernii Moscova a transmis Kazahstanului, Kârgâzstanului și Tadjikistanului, precum și altor state din CSI teste pentru diagnosticarea coronavirusului și substanțe chimice necesare. Kârgâzstanul a declarat că a primit din Moscova 7,5 mii de teste care au acoperit toate necesitățile Republicii de diagnosticare.
În afară de aceasta, în Rusia au fost create trei prototipuri de vaccinuri împotriva coronavirusului, testarea cărora urmează să fie demarată în mai. La dezvoltarea lui participă faimosul „Vektor” (Novosibirsk) și alte centre științifice. Potrivit unor informații, Rusia este dispusă să accepte participarea în cercetare și în implementarea vaccinei a institutelor de cercetare din statele aliați ale OTSC și UEE.
E posibilă și acordarea unui ajutor legat de reglementarea procesului de autoizolare. Compania rusească Yandex a elaborat un sistem de monitorizare a mobilității oameni în decurs de o zi (“Indicele autoizolării”) care funcționează astăzi în orașele rusești, fiind în stadiu de exploatare-pilot în Minsk, Erevan și Nur-Sultan. În viitor acest proiect ar putea fi extins și va ajuta la aprecierea eficienței unor măsuri antiepidemiologice în statele vecine.
În cele din urmă, se discută despre variantă ajutorului de urgență, similar operațiunii medicilor militari ruși în Italia, însă deocamdată alte state ale blocului eurasiatic încearcă să facă față problemelor prin propriile forțe. Astfel, Kazahstan a recurs chiar la o mobilizare a rezerviștilor pentru a activiza în viitor unitățile sale în lupta cu epidemia.
Sarcina tuturora – trecerea peste epidemie
Datorită măsurilor preventive daunele directe, provocate de epidemie în spațiul eurasiatic au fost diminuate, însă unele acțiuni necesare afectează comerțul internațional, inclusiv livrările mărfurilor de primă necesitate.
Pandemia deja a lansat o așa-numită “spirală a foamei”, distrugând lanțurile de aprovizionare alimentară.
Această problem se află în competența UEE. În special, Comisia Eurasiatică a introdus restricții la exportul în statele extracomunitare a unui șir de mărfuri, inclusive făină și crupe, pentru a evita deficitul de produse acasă. Acesta lucru a provocat îngrijorarea unor state, inclusiv a Uzbekistanului și Tadjikistanului. Însă autoritățile naționale că situația se află sub control datorită rezervelor, chiar dacă prețurile s-au majorat.
Cel mai important succes în reprezintă păstrarea transportului de mărfuri, în pofida restricționării transportului de pasageri. Activitatea instituțiilor de stat și reprezentanților mediului de afaceri a permis păstrarea circulației feroviare, pe apă și o parte a transporturilor rutiere de mărfuri. Acest lucru permite păstrarea livrărilor de produse în toate puncte ale UEE, în pofida unor disfuncționalități locale.
O noutate importantă a devenit faptul că Rusia a anulat interdicția la exportul de crupe, și chiar dacă supune unor cote exportul unor produse alimentare, nu îl suspendă în totalitate, așa cum a făcut Kazahstan. Autoritățile au declarat că sistemul agro-industrial va lucra în regim normal, în pofida epidemiei și va desfășura lucrările de semănat. De asemenea, și Belarusul a promis că își va continua exporturile de produse alimentare.
Statele din Asia Centrală, inclusiv “autoizolatul” Kazahstan, depend de livrările de produse de carne și pește rusești, precum și de zahăr și alte produse alimentare. Luând în considerație sistarea exporturilor din Kazahstan, Rusia urmează să acopere necesitățile de grâne ale unui șir de state eurasiatice.
O situație mai complicată este cea a măștilor medicinale și a unor preparate medicale. Cererea la acestora a crescut substantial, însă există speranța că prin eforturile comune problemele apărute vor fi rezolvate în viitorul apropiat. În afară de aceasta, situația este îmbunătățită de livrările din China, care este recunoscător Rusiei pentru ajutorul oferit în etapa inițială a epidemiei, încercând să răspundă cu reciprocitate.
Oamenii muncii
Viriusul a afectat piața muncii în toate țările din Uniunea Economică Eurasiatică. Și-au suspendat activitatea multe întreprinderi din sfera serviciilor, s-au redus fluxurile de transport, și-au încetat activitatea o parte a companiilor. Într-o situație complicată s-au pomenit muncitorii străini de pe teritoriul altor state ale uniunii, care au rămas fără un loc de muncă și s-au confruntat cu restricționarea intrării în țara de origine.
Majoritatea statelor CSI nu-și pot permite operațiuni de proporții de evacuare a propriilor cetățeni, precum Rusia, care și-a readus acasă după 23 martie peste 330 mii de cetățeni, care se aflau la odihnă sau la muncă peste hotare. În același timp, în aeroporturile din Rusia au rămas blocați sute de cetățeni ai Tadjikistanului, Uzbekistanului și Kârgâzstanului, pe care companiile aeriene naționale nu îi pot scoate din țară din cauza reducerii numărului de zboruri și creșterii cererilor la bilete. Ambasadele organizează o serie de rute charter, însă nu sunt în stare să facă față fluxului.
Autoritățile ruse încearcă să diminueze problemele apărute. MAI a anunțat deja despre prelungirea automată a permiselor de ședere pe teritoriul Rusiei la solicitarea migrantului. Amenzile pentru încălcarea regimului de ședere au fost anulate din cauza situației de forță majoră. Totuși, nu s-a reușit eliminarea tuturor problemelor legate de locul de trai și locul de muncă al străinilor.
Mai puțin au fost afectați cei care activau în domeniul producției reale. Un șir de companii își continuă activitatea, inclusiv magazinele de produse alimentare, șantierele de construcții și întreprinderile industriale. În locurile cu circulație restricționată sunt eliberate permise speciale. Totuși, cafenelele și frizeriile sunt închise, iar cererea pentru servicii a scăzut.
Migranții care activau în țară legal, în special cetățenii din statele UEE, vor beneficia de o bună parte a măsurilor de protecție socială care vizează rușii și pe reluarea activității după încheierea regimului de autoizolare.
Totuși, oamenii care nu sunt angajați legal și nu dețin niște mijloace de trai se află într-o situație complicată, fiind în afara competențelor oricărui stat.
În astfel de cazuri pot fi ajutați doar de oamenii de rând și “virusul bunătății”, campania supranumită de jurnaliști de întrajutorare în perioadă de criză. Una din publicațiile rusești prezintă cazul unei kârgâze Anzirat, proprietara unei cafenele din Moscova. Ea a convenit asupra amânării plății pentru arendă în perioada de carantină și beneficiind de bunătatea locuitorilor Moscovei, încearcă la rândul ei să ajute lucrătorii: a permis celor care nu au bani pentru chirie să locuiască în cafenea, îi ajută cu produse, încearcă să coordoneze proiectele de ajutorare reciprocă a kârgâzilor prin rețele de socializare.
Acest ajutor reciproc și manifestarea unei empatii față de cel apropiat – este singurul răspuns real la multe urmări ale crizei coronavirusului.
Ce am mai putea face?
Criza a demonstrat necesitatea creării unor noi mecanisme de cooperare – cel puțin până la încheierea ei. Mai întâi de toate, este vorba de dirijarea pieței produselor alimentare și medicamente. Este nevoie de o apreciere reală a rezervelor existente, a volumelor de producție și nivelul consumului în diverse scenario, pentru a minimaliza restricțiile aplicate comerțului cu mărfuri de primă necesitate în interiorul UEE și pentru a exclude riscurile unui deficit. Experiența anilor trecuți arată că cererea de pe piața internă poate fi acoperită de propriile produse, este nevoie doar de o reglementare a transportării și vânzării.
Nu este mai puțin importantă măsura de sincronizare a cerințelor de carantină pentru a reduce restricțiile activității transportului între statele UEE, pentru ca acestea să nu fie mai stricte decât în frontierele administrative din interiorul statelor. Varianta optima ar putea fi o înăsprire în comun pe termen scurt a măsurilor pentru a stopa creșterea numărului persoanelor infectate, iar apoi să fie reluat transportul aerian, cu aplicarea unor sisteme de vize speciale din partea serviciilor medicale.
Este nevoie de o activitate mult mai flexibilă pe piața muncii. În Rusia, pe fundalul închiderii unor întreprinderi din cauza autoizolării, unele companii de livrare a mărfurilor la domiciliu angajează un personal suplimentar. Se păstrează o cerere înaltă pentru forța de muncă pentru construcția unor obiective medicale. Urmează o creștere a cererii pentru muncitori agricoli sezonieri. Este nevoie de crearea în cadrul UEE a unui sistem centralizat de informare a cetățenilor cu privire la evoluțiile de pe piața muncii, la crearea căreia trebuie să participle și autoritățile statelor gazdă, ambasadele, care o perioadă îndelungată s-au sustras de la rezolvarea problemelor angajării migranților.
În cele din urmă, este necesară o ajutorare reciprocă pe fundalul unui pericol comun, este nevoie de un “virus al binelui”, opus coronavirusului, atât din partea guvernelor, cât și din partea cetățenilor de rând.
