BUCUREȘTI, 8 apr - Sputnik, Dragoș Dumitriu. Întrebările despre criza economică încep să domine spațiul public, iar premierul Orban este ”întâiul chemat” să răspundă. Aseară, la B1 TV, Orban a încercat să nu fie pesimist.
”Am văzut 30 miliarde de euro, 15% din PIB - sunt poveşti - încă nu am finalizat evaluarea”, a spus Orban, precizând că o evaluare foarte serioasă o vom putea face în jurul datei de 15 aprilie, încă se mai produc mişcări în economie care nu sunt întotdeauna pozitive, ci dimpotrivă se produc mişcări negative, continuă să-şi reducă activitatea firme, apar disponibilizaţi”.
Sigur, te întrebi cum ar putea să fie pozitive, în condițiile în care președintele dă ”asigurări” că… NU vom relua activitatea curând, ca alte state europene!
Dar, Orban îi asigură pe români că ”orice resursă disponibilă o vom folosi inteligent pentru punerea României în stare de funcţionare”.
”Situaţia spre deosebire de alte ţări este mai grea, dar asta nu ne împiedică să căutăm instrumente pentru a găsi soluţii”, spune Orban. ”La ora actuală cam 30% din economie este afectată, deja prognozele noastre indică un efect negativ în economie care este posibil să ducă nu la o reducere a creşterii economice, ci chiar o creştere economică negativă care, pe baza prognozei făcute de specialiştii noştri, poate să fie între minus 1 şi minus 3%”.
Calmul lui Orban – și chiar optimismul său în găsirea unor ”instrumente” - este spulberat chiar de consilierul său onorific, cunoscutul manager și jurist Remus Borza. ”Criza sanitară va trece într-o lună”, afirmă Borza într-o analiză, asigurându-ne că ”Greul de abia acum începe”.
”Va urma o criză economică și alimentară pentru care România nu e pregătită, neavând resurse financiare și strategii coerente pentru a le contracara sau pentru a le atenua efectele”, spune direct Borza.
Consilierul lui Orban aruncă vina pe ”măsurile disproporționate (!!!) de distanțare socială și de suspendare sau încetare a unor activități economice raportate la amploarea pandemiei (incomparabil mult mai redusă decât în alte state)” care vor genera ”o criza economică cu efecte sociale dramatice”.
Deci, Borza neagă justețea acestor măsuri, numindu-le ”disproporționate”. ”Măsurile de distanțare socială, izolare, carantinare trebuiau să vizeze exclusiv persoanele vulnerabile, cu predilecție pensionarii și cei cu complicații medicale sau comorbidități”, scrie Borza considerând că ”restul cetățenilor trebuiau sa muncească într-un program normal, evident cu luarea unor măsuri de protecție și igienă suplimentare”.
”Criza economică va fi dublată de una alimentară”, scrie Borza, arătând că ”Partea proastă e că nu numai visteria statului e goală, ci și cămara țării. Doar ”beciurile domnești” sunt pline și o să se umple și mai abitir în perioada următoare”.
Borza dă multe detalii interesante în analiza sa, care merită citită integral și atacă din nou isteria bătăliei cu pandemia.
”În fiecare an mor zeci de milioane de oameni din cauza fumatului, alcoolului, gripei sezoniere, cancerelor, accidentelor - dar niciodată nu decretam stare de urgentă, nu generam atâta isterie colectivă și panica ce sunt de natura sa demoralizeze și sa demobilizeze națiunile”, scrie cunoscutul jurist.
Interesant este că Borza achiesează la așa zise „teorii ale conspirației”, recunoscând că ”e posibil ca aceasta pandemie să fie folosită ca un pretext la o mișcare mult mai amplă menită sa schimbe raportul de forte și relațiile interstatale, hegemonia și sferele de influența - o nouă ordine mondială”.
”Ce lasă Coronavirusul în urmă? Vreo 500 de morți, 1.5 milioane șomeri, câteva zeci de mii de firme în faliment, un deficit bugetar de 10%, intrarea economiei în recesiune cu o contracție de 5% pe trimestrele II și III, retrogradarea ratingului de țară de la stabil la negativ, imposibilitatea finanțării deficitelor și datoriilor”, expune sec Borza viziunea crizei.
Cu mult cinism, Remus Borza spune că, în aceste condiții ”Nu ne mai permitem să aruncăm an de an peste 50 miliarde euro în administrație, sănătate și învățământ” pentru că… ”Murim oricum cu zile prin spitalele patriei”.
”Nu mai putem finanța 367 spitale publice din care peste 200 nu au nici specialiști nici aparatura medicală pentru investigații”, subliniază Borza, care consideră că ”trebuie să abandonam discursul și politicile populiste. Nu poți da la popor decât după posibilități, nu după nevoi. Nevoile întotdeauna vor fi mai mari decât posibilitățile”.
Borza declară ferm – ”nu înțeleg întrecerea asta socialista dintre opoziție și putere în a arunca cu pomeni in popor”.
”Fraților, înțelegeți ca am ajuns la fundul sacului. Mâine poimâine nu o să avem nici o para chioară”.
Vom reveni asupra acestei analize, care dă peste cap toate promisiunile liberalilor – și ale politicienilor, în general. Pe de altă parte, nici abordarea cinică a lui Borza nu poate fi o soluție – pentru că ea propune o sedimentare radicală a societății: bogați și săraci. Ori, populația nu a rezistat când Ceaușescu o punea să rabde cu lipsuri dar pentru a construi țara! Crede cineva că vor face foamea acum românii ca să se îmbogățească o minoritate, iar țara să ajungă proprietatea străinilor?! Greu de imaginat dar… am mai văzut argumente „strategice” pentru a da totul pe nimic! Ba chiar pentru a primi bice pe spinare. A noastră.
