Interviu cu Calistrat M. Atudorei
BUCUREȘTI, 29 mart - Sputnik, Marius Holdean.
Care este situația din Iran la ora actuală?
Rata celor infectați cu Covid-19 în Iran a depășit în data de 28 martie pragul de 35.000 de persoane și 2.500 de morți. Situația este cu atât mai gravă cu cât, potrivit ministerului iranian pentru sănătate, la fiecare 10 minute boala necruțătoare curmă o nouă viață și câte alți 50 de iranieni se infectează în fiecare oră. Cercetătorii de la Universitatea de Tehnologie Sharif din Teheran spun că dacă situația se derulează mai departe în acest ritm, până la sfârșitul lunii mai s-ar putea înregistra aproximativ 3,5 milioane de decese.
Iranul este, de departe, țara cea mai afectată din întregul Orient Mijlociu de pandemia ce amenință în această perioadă întreaga lume. Zeci de oficiali guvernamentali, parlamentari și lideri religioși din această țară și-au pierdut până acum viața în urma epidemiei.
Cum a reacționat SUA în această situație?
În acest context încărcat de dramatism, șochează decizia luată în data de 18 martie de Departamentul de Stat al SUA de a impune noi sancțiuni care să afecteze drastic economia iraniană. Autorități și organizații non-guvernamentale din numeroase țări s-au ridicat pentru a face un apel la întreaga comunitate internațională de a lua atitudine în fața administrației Trump. Se solicită ca aceasta să stopeze crima la care recurge amplificând sancțiuni care erau deja foarte greu de suportat. Cotidianul Euronews, de exemplu, a titrat luni, 23 martie, că „Sancțiunile împotriva Iranului transformă pandemia coronavirusului într-un masacru”. [1]
De ce impun Statele Unite măsuri coercitive Iranului?
Pedepsirea Iranului a început în mai 2018, după ce Donald Trump a decis retragerea SUA din acordul JCPOA (Planul Comun de Acțiune), care avea ca obiectiv acordarea unor facilități economice Iranului în schimbul abținerii Teheranului de a desfășura programe de dezvoltare nucleară. Oficialii SUA au afirmat că ar avea informații secrete că Iranul nu își respectă angajamentul, dar nu au adus până în prezent niciun fel de probe. Aceasta în timp ce inspecțiile ONU și ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (IAEA) arătaseră că Iranul și-a respectat pe deplin termenii asumați. Toți ceilalți membri ai acordului - Regatul Unit, Franța, Germania, Rusia și China – au rămas fideli tratatului atâta timp cât nu au fost prezentate probe ale vreunei încălcări săvârșite de Iran. Reacția Washingtonului a fost însă aceea de a sancționa atât Iranul, cât și pe ceilalți membri rămași în acord. Este relevant că potrivit Curții Internaționale de Justiție [2], impunerea unilaterală a sancțiunilor americane asupra Iranului, ce au urmat după retragerea SUA din JCPOA, a reprezentat o încălcare clară a dreptului internațional. Mai trebuie precizat că sancțiunile nu au fost mandatate de Consiliul de Securitate al ONU, iar membri ai UNHRC au raportat că efectul sancțiunilor încalcă flagrant prevederile fundamentale ale convențiilor drepturilor omului. Unul dintre acești raportori a catalogat acțiunile SUA asupra Iranului drept „forme ilegale și imorale de coerciție ale administrației Trump” și un „atac economic” asupra poporului iranian. [3]
Care este scopul real al SUA în comportamentul lor față de Iran?
Oficialii americani recunosc că scopul sancțiunilor este acela de a sufoca economia iraniană până la punctul în care Republica Islamică va respecta cerințele Washingtonului. Adică „de a pune capăt programelor de rachete nucleare și balistice” și de „a înceta sprijinul pentru grupurile militante regionale”. Interesant este că deși prezența americană în zonă este foarte consistentă, durează de aproape 20 de ani și utilizează armament de toate tipurile, Iranul nu are voie să reacționeze. De ce? Pentru că Statele Unite dorește să impună cu țeava puștii „democrația” în alte țări, iar legitima îngrijorare a Iranului față de manevrele adeseori periculoase din zonă ar reprezenta o „sponsorizare a terorismului”.
Comportamentul Casei Albe față de Iran nu este nicidecum singura direcție în care Statele Unite acționează în acest mod. Administrațiile din Washington lansează adevărate războaie economice asupra a zeci de țări care îndrăznesc să nu se alinieze politicilor sale dictatoriale. Printre statele agresate economic se numără China, Rusia, Venezuela, Cuba, Coreea de Nord, Siria, Turcia, Libia, Palestina, Yemen sau chiar țări din Uniunea Europeană. Efectul sancțiunilor este extrem de destabilizator pentru economia statelor vizate deoarece întregul sistem internațional este construit (neîntâmplător!) pe mecanismul petrodolar, asupra căruia Washingtonul are o influență majoră. În contextul globalizării relațiilor de schimb, SUA are capacitatea de a determina pe plan mondial deciziile principalelor instituții bancare și de comerț, folosindu-și puterea ca pe un redutabil instrument de coerciție, conform propriilor interese mascate de „preocuparea pentru democrație”.
Ce efecte au sancțiunile asupra Iranului?
Principala sursă de venituri a Iranului este petrolul. Datorită embargoului impus de SUA, comerțul cu petrol iranian este interzis, fiind pedepsite și statele care îndrăznesc să cumpere petrol iranian. Au fost impuse sancțiuni și asupra altor sectoare ale economiei iraniene, iar tranzacțiile prin sistemul bancar internațional sunt aproape complet blocate. În ultimii ani a survenit falimentul masiv al afacerilor private și devalorizarea monedei naționale, rialul. Guvernul iranian a afirmat în repetate rânduri că de când președintele american Donald Trump a început să instituie sancțiuni împotriva Teheranului, țara a pierdut aproximativ 200 miliarde de dolari din venituri și investiții în schimburi.
Ca un exemplu al consecințelor directe la care au condus sancțiunile, să observăm că sute de pacienți au murit din cauza lipsei de medicamente necesare pentru tratamentul unor boli terminale. Chiar înainte de criza COVID-19, Human Rights Watch a declarat într-un raport din octombrie 2019 că sancțiunile americane subminează accesul la servicii medicale și restricționează semnificativ capacitatea Iranului de a finanța importurile umanitare, inclusiv pentru procurarea de medicamente vitale și echipamente medicale. [4], [5]
Însuși Donald Trump numește aceste măsuri ca „cele mai dure sancțiuni impuse vreodată”, pe linia politicii sale de a menține o „presiune maximă” asupra Iranului. [6]
Însă măsurile coercitive nu înseamnă doar că este adesea imposibil să obții medicamente de necesitate stringentă, dar s-a mers recent până acolo încât o aplicație web lansată de guvernul iranian pentru a ajuta cetățenii vulnerabili la infecția Coronavirus a fost exclusă de Google din magazinul său de aplicații. [7]
În prezent, sub atacul pandemiei de Covid 19, Iranul are mare nevoie de fonduri, dispozitive medicale și diverse alte bunuri care să ajute autoritățile să scadă rata îmbolnăvirilor.
În loc de acestea, SUA au ales să amplifice sancțiunile, ceea înrăutățește și mai mult situația. Așa cum a explicat ministrul iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, „Guvernul american a refuzat cu înverșunare chiar și acum să își ridice sancțiunile ilegale asupra poporului iranian, ceea ce face practic imposibil pentru noi să cumpărăm medicamente”.
Care este, în această situație, poziția oficialilor americani?
Secretarul american al Trezoreriei, Steven Mnuchin, a declarat săptămâna trecută că „Administrația Trump va continua să monitorizeze și să izoleze pe cei care susțin regimul iranian și rămâne angajată să faciliteze comerțul umanitar și asistența în sprijinul poporului iranian”. Reprezentanții Casei Albe declară în fața lumii că „nevoile umanitare și medicale” ale Iranului sunt scutite de sancțiuni. Desigur, asta dă bine la televizor, dar în realitate indică o mare demagogie. Pentru că de fapt sancțiunile impuse împiedică tranzacțiile financiare cu Iranul, împiedică transportul maritim către Iran și în general orice activitate de comerț cu această țară, inclusiv cel al medicamentelor și echipamentelor medicale. Mai multe companii care au dorit să furnizeze echipamente medicale necesare pentru combaterea coronavirusului au abandonat ideea deoarece băncile aferente se tem să se ocupe de tranzacții pentru a nu fi afectate de sancțiunile usturătoare ale Statelor Unite. În acest sens, profesorii Narges Bajoghli (de la Universitatea Johns Hopkins) și Mahsa Rouhi (de la Institutul Internațional de Studii Strategice) au raportat pentru New York Times că mai multe companii care furnizează echipamente medicale folosite pentru combaterea coronavirusului au fost forțate de sancțiunile SUA să înceteze transporturile în Iran. [8]
Deși nu admite sub nicio formă să diminueze sancțiunile, duminică, 22 martie 2020, Casa Albă și-a anunțat disponibilitatea de a trimite un ajutor pe linie medicală celor afectați de coronavirus. Propunerea a fost văzută de guvernul de la Teheran mai degrabă ca o fățărnicie deoarece dacă Donald Trump și administrația sa ar fi vrut cu adevărat să ajute Iranul, atunci ar fi permis să fie deblocate măcar parțial pârghiile economice ale țării, fără de care autoritățile iraniene nu se pot mobiliza eficient. Liderul suprem al țării, Ali Khamenei, a reproșat americanilor că „Ați interzis exporturile de petrol ale Iranului, ați oprit tranzacțiile bancare ale Iranului... Oferta dvs. de ajutor este cea mai mare minciună din istorie!”. [9]
Președintele Khamenei a luat în considerare chiar și ipoteza că virusul ar fi fost plasat intenționat în Iran de către servicii speciale americane, așa cum afirmă și oficialii chinezi cu privire la țara lor. „Sunteți acuzați că ați creat acest virus. Nu știu cât de reală este această acuzație, dar atunci când ea există, ce om înțelept mai poate avea încredere în voi pentru a le aduce medicamente?”, a mai afirmat președintele Ali Khamenei.
Cine sprijină Iranul în această situație dificilă?
O coaliție formată din 25 de organizații, inclusiv grupuri pentru drepturile civile și organizații de caritate a trimis o scrisoare deschisă administrației Trump formulând solicitarea de a ușura sancțiunile asupra Iranului pentru a o ajuta să lupte împotriva pandemiei de coronavirus.
Scrisoarea a fost semnată de diverse organizații, inclusiv de Oxfam America, asociația non-profit Physicians for Social Responsibility, think-tank-ul International Crisis Group sau grupul liberal evreiesc J Street. Semnatarii au considerat că „Pentru a ajuta la stoparea răspândirii continue a virusului în Iran și nu numai, vă rugăm insistent să emiteți o suspendare temporară a acestor sancțiuni care obstrucționează populația iraniană să își asigure bunuri și servicii de bază pentru a face față crizei. A face acest lucru nu ar servi doar intereselor SUA pentru a ajuta la limitarea extinderii viitoare a virusului, dar ar fi și un puternic gest umanitar pentru cei peste 80 de milioane de iranieni care suferă în condiții de pandemie."
Referindu-se la sancțiunile „ilegale” și „anti-umane” din SUA, guvernul rus a acuzat Washingtonul că a „scurt-circuitat” în mod intenționat milioane de cetățeni iranieni „de la posibilitatea achiziționării de materiale medicale necesare”. [10] Pentru a ajuta Iranul, Federația Rusă a trimis 50.000 de truse de testare pentru detectarea virusului.
La rândul său, Ministerul chinez de externe a cerut SUA să „ridice imediat sancțiunile unilaterale” asupra Republicii Islamice, pe care le-a descris ca subminând „furnizarea de ajutor umanitar de către ONU și alte organizații”. China a trimis o echipă medicală în Iran și a efectuat mai multe livrări de kituri de testare și ventilatoare respiratorii.
Numeroase îndemnuri de susținere a poporului iranian și de stopare a sancțiunilor au venit chiar din Statele Unite. Au fost lansate apeluri pe rețelele social-media de către parlamentarii americani, inclusiv candidatul la președinție din partea Partidului Democrat, Bernie Sanders. Acesta a afirmat în data de 18 martie că „Iranul se confruntă cu o rată de mortalitate catastrofală din cauza pandemiei coronavirusului. Sancțiunile americane nu ar trebui să contribuie la acest dezastru umanitar. Ca națiune căreia îi pasă de suferința altora, trebuie să ridicăm toate sancțiunile care afectează capacitatea Iranului de a surmonta această criză, inclusiv sancțiunile financiare”.
Jeffrey Sachs, directorul Centrului pentru Dezvoltare Durabilă de la Universitatea Columbia, fost consilier al Secretarului General al ONU, a subliniat că „În acest moment este absolut de neconceput să menținem sancțiuni. Singurul lucru moral, sănătos și legal de făcut este să oprești nebunia care blochează sistemele de sănătate ale altor țări”.
Ministrul pakistanez de externe Shah Mehmood Qureshi, într-o declarație de săptămâna trecută, a descris situația din Iran drept „cumplită”. El a mai adăugat că „Sancțiunile trebuie ridicate împotriva Iranului în acest moment de pericol, pentru a-i permite să își folosească resursele și să salveze vieți umane prețioase. Trebuie, ca lideri responsabili în această perioadă de provocări și dificultăți atât de mari, să arătăm cea mai mare compasiune de care suntem capabili”.
Raportorul special al ONU pentru probleme legate de măsuri coercitive unilaterale, Idris Jazairy, a numit sancțiunile americane asupra Iranului drept „ilegitime, disproporționate și nediscriminatorii”. [11]
Vor continua acțiunile SUA împotriva Iranului?
În urmă cu câteva zile unul dintre cei mai activi dintre vulturii neoconservatori de la Washington, John Bolton, a afirmat că „regimul de la Teheran în sine este problema” și a sugerat că tocmai de aceea ar trebui răsturnat! [12] Pornirea lui John Bolton (fost consilier prezidențial de securitate națională al SUA) de a face astfel de „calcule strategice” în condițiile prezente denotă o totală lipsă de empatie față de un popor aflat într-o situație foarte dificilă.
Un punct de vedere mult mai explicit în sensul exploatării cinice a suferinței unui popor a fost exprimat public de către Madeleine Albright pe vremea când era Secretară de Stat (echivalent cu ministrul apărării) al Statelor Unite și când SUA a impus un embargo de o șocantă duritate Irak-ului. Sancțiunile de atunci au condus în câțiva ani la moartea a 1,7 milioane de irakieni, dintre care o jumătate de milion erau copii. Mai mulți înalți oficiali ai ONU pe linia drepturilor omului și-au dat atunci demisia protestând asupra agresiunii americane, unul dintre ei denunțând-o drept „genocid”. Întrebată în direct la o emisiune televizată dacă miza avută în vedere „A meritat prețul?”, demnitara americană a răspuns că „A fost o alegere grea, dar...da, noi credem că a meritat prețul”. [13]
Referințe:
1. Massoud Shadjareh, Punishing sanctions against Iran are turning the coronavirus pandemic into a massacre, Euronews, 23/03/2020, https://www.euronews.com/2020/03/23/punishing-sanctions-against-iran-are-turning-the-coronavirus-pandemic-into-a-massacre-view
2. Saeed Kamali Dehgan, Julian Borger, International court of justice orders US to lift new Iran sanctions, The Guradian, https://www.theguardian.com/world/2018/oct/03/international-court-of-justice-orders-us-to-lift-new-iran-sanctions
3. United Nations Human Rights, Unilateral sanctions hurting civilians must be dropped, says UN expert, 17 octombrie 2018, https://www.ohchr.org/en/NewsEvents/Pages/DisplayNews.aspx?NewsID=23731&LangID=E
4. Human Rights Watch, Iran: Sanctions Threatening Health, 29 octombrie 2019, https://www.hrw.org/news/2019/10/29/iran-sanctions-threatening-health
5. Human Rights Watch, “Maximum Pressure”. US Economic Sanctions Harm Iranians’ Right to Health, 29 octombrie 2019, https://www.hrw.org/report/2019/10/29/maximum-pressure/us-economic-sanctions-harm-iranians-right-health#290612
6. Caitlin Oprysko, Trump announces 'highest sanctions ever' targeting Iran's central bank, Politico, 09/20/2019, https://www.politico.com/story/2019/09/20/trump-sanctions-irans-central-bank-1506558
7. Ben Gilbert, The Iranian government released an official coronavirus app for Iranians, but Google pulled it from its app store, Bussiness Insider, Mar 10, 2020, https://www.businessinsider.com/iran-coronavirus-app-pulled-by-google-2020-3?r=US%26IR=T
8. Narges Bajoghli, Mahsa Rouhi, How Trump Sanctions on Iran Will Worsen the Pandemic, New York Times, 24 martie 2020, https://www.nytimes.com/2020/03/24/opinion/iran-sanctions-coronavirus.html?searchResultPosition=1
9. MEE and agencies, Coronavirus: Iran Supreme Leader rejects US help as death toll exceeds 1,600, Middle East Eye, 22 March 2020, https://www.middleeasteye.net/news/coronavirus-irans-supreme-leader-rejects-united-states-help
10. Elena Teslova, Russia slams 'anti-human' US sanctions against Iran, AA, 17.03.2020, https://www.aa.com.tr/en/middle-east/russia-slams-anti-human-us-sanctions-against-iran/1768485
11. United Nations Human Rights, Urgent action needed to prevent COVID-19 “rampaging through places of detention” – Bachelet, 25 martie 2020, https://www.ohchr.org/EN/NewsEvents/Pages/DisplayNews.aspx?NewsID=23469%26LangID=E
12. John Bolton, @AmbJohnBolton, Tweeter, 15 martie 2020, https://twitter.com/AmbJohnBolton/status/1239288107889037312
13. Madelaine Albright, 60 Minutes Show, Is the price worth it?, 19 apr. 2013, https://www.youtube.com/watch?v=4iFYaeoE3n4
