Coronavirus
Coronavirus (COVID-19), infecție ce a afectat întreaga lume, inclusiv România și Moldova - ultimele știri despre simptome, tratament, vaccinare, cazuri de infectare, decese

Coronavirusul: solidaritatea europeană cu două viteze

© AP Photo / Olivier MatthysGerman Chancellor Angela Merkel, left, and French President Emmanuel Macron prepare to address the media at an EU summit in Brussels on Friday, June 23, 2017.
German Chancellor Angela Merkel, left, and French President Emmanuel Macron prepare to address the media at an EU summit in Brussels on Friday, June 23, 2017.  - Sputnik Moldova-România
Abonare
În timp ce statele europene își închid una câte una frontierele, ar putea apărea rapid problema furnizării de măști și măști de gaze. La mai puțin de o lună de la debutul epidemiei în Europa, cooperarea promisă de Macron pare a avea pietre legate de gât.

BRUXELLES, 18 mart - Sputnik, Daniela Porovăț. ”Acest virus nu are pașaport. Trebuie să ne unim forțele, să ne coordonăm răspunsurile, să cooperăm. Cooperarea europeană este esențială și voi veghea pentru ea”, declara Macron în prima sa alocuțiune oficială despre coronavirus, pe 12 martie, relatează Sputnik France

În afara ”individualismului”, șeful de stat a atras atenția asupra unui al doilea pericol, acela al ”retragerii naționaliste”. Fără să excludă închiderea frontierelor, șeful statului francez le-a cerut concetățenilor să nu cedeze ”nici unei panici”, subliniind că frontierele împotriva propagării virusului nu vor fi neapărat naționale. A stabili granițe, deciziile de luat ”când vor fi pertinente”, ”va trebui să luăm ca europeni, la scară europeană”, a subliniat el.

De la începutul crizei coronavirusului, Macron joacă din plin cartea solidarității europene. O direcție care se regăsește în decizia de la finalul întâlnirii între miniștrii sănătății din țările limitrofe Italiei din 25 februarie, de la Roma. Pe măsură ce boala se dezvolta cu virulență la finele lui februarie, s-a decis să nu se ia nici o măsură împotriva persoanelor provenind din peninsula transalpină. A închide frontiera cu Italia, o măsură ”complet ineficace, complet imposibil a fi obținută”, tuna în fața camerelor noul ministru al Sănătății Olivier Veran de la Roma, în seara întâlnirii.

O ”solidaritate europeană” pentru care Emmanuel Macron a pledat direct din Italia două zile mai târziu, de-a dreapta premierului italian Giuseppe Conte, cu ocazia summit-ului franco-italian de la Napoli. ”Virusul nu cunoaște limitări administrative”, glumea el în fața presei, ca răspuns la întrebările despre declarațiile lui Marine Le Pen, președinta Adunării Naționale, care cerea ca măsură de precauție închiderea frontierelor cu Italia care avea atunci 650 de bolnavi și 17 decese.

Și totuși, cu punerea sub clopot a nordului țării, apoi a întregii peninsule italiene, decretată de același Conte, autoritățile italiene au fost cele care au închis granițele țării cu Franța. O săptămână mai târziu, pe 15 martie, în iureșul deciziei lui Trump de a închide pentru o lună solul american pentru europeni, a fost rândul lui Merkel – cu care Franța a semnat totuși tratatul de la Aix-la-Chapelle întărindu-și cooperarea – de a lua aceeași decizie. Autoritățile germane lăsau să se înțeleagă că, în afară de a consuma din magazine, francezii nu mai erau bineveniți pe cealaltă parte a Rinului. A doua zi a urmat decizia Spaniei de a-și închide frontierele terestre, așadar cele cu Franța.  

Emmanuel Macron - Sputnik Moldova-România
Internaţional
„Suntem în război”: Macron anunță izolare totală timp de 15 zile și mobilizează armata

În perioada a trei săptămâni, Franța, care a dorit să se erijeze în portdrapelul valorilor europene la stârnirea crizei, s-a regăsit în problema frontierelor lăsată singură de către principalii vecini.

O restabilire a frontierelor naționale declanșată și în alte părți ale UE, unde guvernele par să nu împărtășească abordarea Organizației Mondiale a Sănătății asupra faptului că această măsură ar fi prea puțin eficace în fața propagării virusului.

În același timp în care Germania își închidea teritoriile pentru turiști, Portugalia făcea același lucru. ”Trebuie să ne limităm mișcările, nu doar în interiorul orașelor, țărilor, dar și la scară mondială”, își justifica premierul portughez decizia, în acord cu premierul spaniol, subliniind că ea a fost luată ”fără nici o ostilitate”. Pe 13 martie, Cehia și Slovacia au anunțat închiderea cvasi totală a frontierelor pentru străini. O decizie care a născut o reacție slabă a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care s-a mulțumit să amintească sfaturile OMS vizavi de asemenea măsuri.

Chiar și Austria, prezentă la întâlnirea de la Roma din 25 februarie, și-a închis în cele din urmă frontiera terestră cu Italia și și-a suspendat legăturile cu Spania, Elveția și… cu Franța. Cipru sau Polonia și-au închis și ele granițele. Dar în Franța, executivul nu și-a pierdut direcția.

”În acord cu omologii noștri europeni, cu președinția Comisiei Europene, Președintele Republicii a decis să pună în aplicare propunerile prezidate de Ursula von der Leyen”, declara pe 17 martie ministrul de Interne Christophe Castaner, anunțând închiderea granițelor externe ale UE. Francezii, indezirabili la vecinii lor, vor continua așadar a-i vedea pe aceștia intrând fără nici un control pe teritoriul lor național.

A închide granițele externe ale UE a fost o măsură tardivă cu o lună după detectarea focarului epidemiologic din nordul Italiei. Totuși, o măsură lăudabilă în sensul în care ea izola de restul lumii noul epicentru al epidemiei.

Dar dincolo de problema frontierelor, vizând limitarea circulației indivizilor și, deci, încetinirea propagării virusului, și care în esență nu împiedică deloc colaborarea dintre state, alte măsuri sunt neliniștitoare. Într-adevăr, dacă Franța a sfârșit prin a rechiziționa producția fabricanților de măști – cerute de alte state – Franța a făcut până aici dovada generozității sale cu stocurile. Ea a fot într-adevăr principalul contributor la ajutorul european trimis Chinei, precum convoiul de 17 tone de materiale medicale din 19 februarie, printre care se regăseau și măștile de protecție respiratorie care astăzi lipsesc în Franța.

Tourists reflected in a EU logo - Sputnik Moldova-România
Internaţional
Liderii statelor UE au acceptat închiderea frontierelor externe ale uniunii

Stocurile au fost trimise autorităților chineze pe zboruri umplute la întoarcere cu cetățenii europeni izolați în Wuhan. Într-adevăr, autoritățile franceze nu s-au preocupat doar de repatrierea cetățenilor francezi, ci și a celor din alte țări europene. Trei misiuni de repatriere care sunt controversate, militarii care au fost asignați acestor misiuni putând fi la originea focarului epidemiologic din Oise.

Germania părea mai puțin înclinată decât vecina sa la solidaritatea interstatală. Într-adevăr, dacă China este criticată pentru a fi ”tezaurizat” măștile de protecție pe care le fabrică, Germania pare să o ia în aceeași direcție interzicând orice export de măști, chiar dacă teritoriul său adăpostește cea mai mare fabrică din afara SUA a liderului mondial în materiale, compania americană 3M.

Același semnal la nivelul aparatelor de respirație artificială, vitale pentru pacienții cu probleme respiratorii. Dacă fabricanții acestora se împart în patru, nici unul dintre ei nu este francez. Doi întreprinzători lideri în domeniu în Europa, Lübeck Dräger et Löwenstein Medical, localizați în Germania, tocmai au primit comenzi imense de la autoritățile federale germane pe care să le onoreze în trei luni. Berlinul vrea să doteze 28.000 de paturi în unitățile de terapie intensivă din spitalele sale. În actualul context, eforturile acestor întreprinderi de a-și dubla producția nu le vor permite să satisfacă cererile altor state europene. Rămâne de văzut cum se vor comporta alți industriași din sectoare care au filiale în Franța - americanii de la Resmed și de la GE Healthcare, suedezii de la Getinge AB sau olandezii de la Philips– confruntați cu explozia la nivel mondial a cererilor.

Germania, a căror autorități au acuzat SUA că au încercat să cumpere cu bani mulți directorul unui laborator nemțesc (CureVac), avansat în cercetarea unui vaccin contra coronavirusului, scopul americanilor fiind de a face rost de un viitor vaccin pentru americani. Dacă informațiile se dovedesc adevărate, acest gest al SUA spune multe despre atitudinea SUA față de aliații europeni.

”Îmi doresc să ne organizăm pe plan internațional și fac appel la responsabilitatea G7 și G20”, decalra Macron pe 12 martie, precizând că el colaborează îndeaproape cu omologul său american care prezidează G7.

Fluxul de știri
0