BUCUREȘTI, 10 mart - Sputnik, Marius Holdean. Curtea Constituţională a constatat că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL pe 6 februarie să formeze un nou Guvern, iar astăzi a apărut și motivarea deciziei, aceasta prelungind programul declanșării posibile a anticipatelor.
"Având în vedere că existenţa conflictului juridic a fost determinată de desemnarea de către Preşedintele României a candidatului la funcţia de prim-ministru cu încălcarea dispoziţiilor art.103 alin.(1) din Constituţie, Curtea reţine că această desemnare nu poate declanşa procedura de învestitură a Guvernului”, se arată în motivarea Curții.
Prin urmare, precizează CCR, ca efect al prezentei decizii, desemnarea domnului Ludovic Orban în calitate de candidat pentru funcţia de prim-ministru, urmată de solicitarea votului de încredere pentru programul şi lista Guvernului prezentate de acesta Parlamentului, nu reprezintă ”prima solicitare” de învestitură în sensul art. 89 alin. (1) din Constituţie şi, prin urmare, nu constituie momentul de la care se calculează termenul de 60 de zile prevăzut de acelaşi text constituţional.
CCR a reţinut că preşedintele, în realizarea atribuţiei prevăzute de art.103 alin. (1) din Constituţie, trebuie să desemneze un nou candidat pentru funcţia de prim-ministru, desemnare care trebuie "să respecte atât litera, cât şi spiritul Constituţiei, precum şi obligaţia de comportament constituţional loial".
În opinia judecătorilor constituţionali, preşedintele nu a respectat obligaţia de loialitate constituţională la desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru fiind ignorate efectele moţiunii de cenzură care a fost adoptată cu doar o zi în urmă, ceea ce "exclude în mod obiectiv intervenţia oricărui element de natură să fi produs o schimbare de optică şi o reconfigurare semnificativă a exprimării votului în Parlament".
Iohannis, muștruluit pentru desemnarea lui Orban
CCR aruncă pe masă acuzații dure la adresa lui Iohannis în cazul desemnării lui Ludovic Orban ca premier, după ce acesta tocmai fusese demis de Parlament:
"Desemnarea apare astfel ca un act de voinţă unilateral, expresie a voinţei exclusive a Preşedintelui României, care se poziţionează astfel în afara logicii raporturilor constituţionale de separaţie şi echilibru al puterilor în stat şi a efectelor pe care această logică le ataşează actului desemnării candidatului la funcţia de prim-ministru”, arată Curtea Constituțională.
Potrivit motivării CCR, întregul ansamblu de acte/fapte/declaraţii ale Preşedintelui României demonstrează distorsionarea sensului firesc al normelor constituţionale referitoare la desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru, faptul că nici măcar nu a existat intenţia de desemnare a unui candidat care să obţină votul de încredere al Parlamentului, ci mai degrabă că a existat intenţia de a nu-l obţine, precum şi, din această perspectivă, o poziţionare antagonică a Preşedintelui faţă de Parlament.
Conform aceleiaşi surse, un comportament constituţional loial constă în desemnarea unui candidat la funcţia de prim-ministru astfel încât să se realizeze finalitatea procedurii constituţionale de învestire a unui Guvern.
Procedura de învestitură trebuie să fie una efectivă, iar nu pur formală, mai spune Curtea, iar aceasta impune luarea în considerare a moţiunii de cenzură şi a efectelor sale, consultări cu partidele politice şi evaluarea opţiunilor pentru candidatul la funcţia de prim-ministru în mod serios, sincer şi responsabil.
Președintele, luat la rost
CCR îl indică direct pe președintele Iohannis ca vinovat de încălcarea Constituției, arătând următoarele: ”constituie o distorsionare a dispoziţiilor constituţionale desemnarea de către Preşedintele României a unui candidat la funcţia de prim-ministru cu scopul de a nu obţine votul de încredere al Parlamentului (...), respectiv susţinerea de către Preşedintele României a unui candidat desemnat pentru funcţia de prim-ministru care să se poziţioneze el însuşi împotriva învestiturii Guvernului pe care l-ar propune", se mai arată în motivarea Curții.
Motivarea respectivă mai atrage atenția asupra faptului că legea fundamentală a consacrat o obligaţie de diligenţă pentru Preşedintele României, în sensul de a depune toate eforturile pentru păstrarea stabilităţii parlamentare, a ducerii până la termen a mandatului obţinut prin alegeri, iar nu a scurtării lui, prin forţarea de alegeri anticipate.
Un text al CCR care va face istorie și care pune reflectoarele spre Cotroceni, arătând deraierea constituțională a lui Iohannis.
În același timp, calculele pentru calendarul anticipatelor se fac doar o dată cu nominalizarea lui Cîțu, ceea ce amână perioadele de parcurs și indică faptul că acestea devin tot mai puțin probabile.
