BUCUREȘTI, 9 mart – Sputnik, Georgiana Arsene. Astăzi sunt sărbătoriți Sfinții 40 de mucenici din Sevastia.
Aceștia erau soldați creștini, aflați în slujba împăratului Licinus. Trei dintre ei, Chiron, Candid și Domnos erau foarte pricepuți în studiul Scripturilor. În anul 320, aflându-se despre credința lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Fiindcă au refuzat, au fost întemnițați 8 zile, bătuți cu pietre și ademeniți cu daruri.
În cele din urmă guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare în lacul Sevastiei. Unul din cei 40 a cedat și a ieșit din lac, dar a murit pe loc. I-a luat locul un soldat.
În acea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. În zori, au fost scoși vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor și au fost lăsați să-și dea sufletele. Rămășițele lor au fost arse, iar cenușa, aruncată în lac. Moaștele lor au fost răspândite la diverse biserici din spațiul ortodox, informează wikipedia.org.
Tradiții de Mucenici
În unele zone, această zi este denumită ”Ziua Sfinților” sau a ”Brândușilor”. În mentalitatea tradițională, cei 40 de sfinți mucenici apar ca ocrotitori ai omului, ai vegetației și agriculturii.
Se spune, de asemenea, că ei ar alunga iarna, bătând cu ciubotele în pământ, pentru a alunga iarna și pentru a ajuta natura să revină șa viață.
Pentru a lu se capta bunăvoința, li se aduc ofrande. Este vorba despre 40 de colaci, numiți mucenici, sfinți, bradoși sau boboneți în Oltenia și Muntenia, sâmți în Pădureni.
Mucenicii se împart pentru morții familiei, motiv pentru care această zi mai este numită și ”Moșii cei curați” sau ”Moșii de păresimi”. Astfel, parte din focurile care se aprind în zorii acestei zile ar fi destinate și ele morților, care, potrivit tradiției, ar reveni printre cei vii și se adună în jurul acestora pentru a se încălzi.
În această zi, în Muntenia se mai face, în afara celor 40 de mucenici, și un bradoș mai mare, în formă de om, cu gură, urechi, nas, dar orb, care se numește „Uitata”, pentru pomenirea tuturor morților care, în decursul anului ar fi fost uitați nepomeniți. Această „Uitată” este jucată de copii în jurul focului făcut în mijlocul ogrăzii, apoi unsă cu miere și mâncată.
Alături de Sfinți și cele 40 de pahare de rachiu sau vin, în Banat se dau de pomană iahnie de fasole, nuci, poame, alune etc. Tot acum, în Banat se se iese la vie, în grădini și livezi, unde sunt împărțite 40 sau 44 de Sfinți și 40 sau 44 de pahare de rachiu, apoi se varsă ceva vin la rădăcina unui butuc de viță sau a unui pom, în credința că astfel procedând oamenii vor obține rod mai bogat, iar apoi înconjoară întreg locul cu afumătură de rânză, spre a fi ferit de toate relele.
În sudul Moldovei, în Neamț și în Bucovina se crede că este bine ca nu doar să se dea de pomană, ci și înșiși oamenii să bea câte 40 de pahare de vin sau de rachiu.
În Transilvania, Moldova și Bucovina, dacă nu în această zi, dar a doua sau a treia zi este obiceiul de a scote plugul la arat, crezându-se că sămânța semănată acum nu va mai îngheța și recolta va fi mai bună; în cazul unei vremi potrivnice, oamenii tot își fac de lucru cu uneltele agricole, fie reparându-le, fie ascuțindu-le la vreun fierar, fie trecându-le prin foc, pentru a le curăța de tot răul, fiindcă se crede că este păcat să se meargă primăvara la arat cu fiarele ascuțite de cu toamna.
Cum se prepară mucenicii
În memoria celor 40 de martiri se fac preparate din făină de grâu, iar în sudul României, aluatul pregătit obișnuit, ca pentru covrigi, este împletit în formă umană sau în forma cifrei 8. Ei sunt numiți mucenici sau măcinici. Se rumenesc acopi în cuptor și se fierb în apă în care se pune coajă de lămâie, zahăr și alte mirodenii. După fierbere și înainte de a fi serviți, se presară deasupra fierturii scorțișoară și nucă măcinată.
În Moldova se prepară un aluat ca pentru cozonaci, se împletește în forma cifrei 8 și, după coacere, se unge cu miere și nucă măcinată. Mucenicii sunt duși la biserică, sfințiți și apoi dați de pomană copiilor, vecinilor, săracilor pentru sufletul celor morți și în credința că pământul va da rod mai bogat în anul agricol care începe în această zi.
