BUCUREȘTI, 29 feb – Sputnik, Georgiana Arsene. Oprea spune că, la nivel de federație, încearcă să atragă atenția Ministerului Agriculturii asupra problemelor din sector, pentru că fermierii sunt în derivă, la fel ca și cultura cartofului.
”Avem nevoie de politici agricole viabile, care să folosească date reale, pentru ca industria cartofului să fie cu adevărat performantă”, a arătat Romulus Oprea.
Aurel Tănase, președintele OIPA Legume-Fructe susține că încă din luna decembrie a anului trecut au fost prezentate Ministerului Agriculturii problemele cu care se confruntă producătorii și că nici până în ziua de azi nu s-a primit vreun răspuns de la minister.
În absența unui ajutor concret, pe termen mediu și lung vor fi probleme mari cu cartoful. Mai mult, Tănase spune că a cerut și stoparea concurenței neloiale și a importurilor, cultura cartofului fiind una pretențioasă, cu așteptare lungă și cu valorificare nesigură. De asemenea, a rugat, în regim de urgență, medierea de către Ministerul Agriculturii a unei întâlniri de lucru cu marile lanțuri de magazine, tocmai pentru a nu dispărea de pe piață.
”Fără un sprijin corect pentru cartoful materie primă și cartoful de sămânță, o să avem mari probleme pe termen mediu și lung”, a punctat Tănase.
La rândul său, Sorin Chiru, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr – INCDCSZ - din Brașov, a reafirmat nevoia de finanțare în domeniul cercetării pentru a putea genera soiuri noi de cartof, mult mai competitive. Totodată, directorul INCDCSZ a propus o monitorizare mai atentă și corectă a suprafețelor cultivate cu cartof, pentru a se putea structura un plan realist de dezvoltare pentru viitorul Plan Național Strategic 2021 - 2027.
În ultimii șase ani, potrivit datelor Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură – APIA – în România, suprafața cultivată cu cartof s-a înjumătățit, de la 54.000 de hectare, în 2013, la 27.000 de hectare în 2019.
