BUCUREȘTI, 13 feb - Sputnik, Dragoș Dumitriu. Pornind de la observație a cotidianului ”Bursa”, reputatul avocat Gheorghe Piperea scoate la iveală un fapt uluitor – sumele de care se plâng băncile că i-ar pierde din cauza pachetului de legi ”anticămătărie”, sunt, de fapt, banii care sunt luați, anual, românilor – și în nici un caz corect și moral!
Cotidianul ”Bursa” titrează incitant: ”Băncile, mai speriate de legile lui Zamfir decât de Brexit şi coronavirus”. Precizăm aceste ”legi ale lui Zamfir”, pachetul „anti-cămătărie” au în spate și știința juridică a avocatului Gheorghe Piperea.
Din articolul semnat de jurnalista Elena Olescu, rezultă că Asociația Română a Băncilor (ARB) a comandat celebrului auditor internațional KPMG un studiu al impactului acestor legi – iar rezultatul este că implementarea acestor acte normative ar avea ”implicaţii multiple atât la nivelul consumatorilor, cât şi la nivel macroeconomic”, la loc de frunte fiind ”reducerea PIB cu 2,64%”.
Ei bine, această cifră (și chiar studiul) este un veritabil ”glonț” pe care băncile și-l trag singure în picior, exclamă avocatul Piperea, care face o demonstrație care ar trebui să pună toți românii pe gânduri.
Piperea arată dimensiunea concretă a procentului cu care, conform KPMG, ar scădea PIB: 2.64% dintr-un PIB de peste 1 trilion de lei cât are România lui 2019, înseamnă o valoare absolută de circa 26 de miliarde de lei.
Dar în ce lovesc ”legile anti-cămătărie”? Iată lista „țintelor” lovite de legile propuse de Zamfir și Piperea:
”Practicile creditorilor bancari de re-distribuire a avuţiilor prin dobânzi excesive, curs de schimb supra-evaluat, executări silite soldate cu evacuarea din casă a întregii familii a debitorului şi comerţ ilegitim cu creanţe reziduale vândute de bănci colectorilor de creanţe, totul "asezonat" cu optimizarea fiscală, prin care toate profiturile rezultate sunt sustrase economiei naţionale şi impozitării în România”.
Ce înseamnă concret, ca impact la nivelul populației această listă de „afectați” de ”legile anticămătărie”? Piperea traduce clar: ”Toţi banii suplimentari rezultaţi de aici sunt sustraşi oamenilor şi economiei naţionale, fără a fi cedat nimic în schimb”.
”Dacă veniturile creditorilor financiari rezultate din acest furt organizat şi bine promovat de lobby-ul bancar înseamnă 2,64% din PIB, înseamnă că aceasta este exact suma pe care pistolarul bancar o sustrage anual din economie şi din buzunarele oamenilor - evident, fără a da nimic în schimb, nici măcar o susţinere cu credite a economiei”, scrie avocatul Piperea.
Mai departe, Piperea face un calcul care ar trebui preluat de întreaga presă, dar mai ales discutat serios în Parlament, chiar într-o comisie specială.
”În medie, din 2007 până în prezent, PIB-ul României a fost de circa 700 de miliarde de lei anual (2007 - PIB de 400 de miliarde de lei; 2019 - PIB de un trilion)”, arată Piperea, care face o socoteală simplă: ”Aplicând un procent de 2,5% din PIB la această medie, ne rezultă o sumă anuală de aproximativ 17,5 miliarde lei sustrasă economiei şi din buzunarele oamenilor”.
Deci, atenție, a suma este anuală! Iar proiecția sună în felul următor: ”Această sumă ar fi luat calea consumului, ceea ce ar fi însemnat nu numai creşterea comerţului şi, implicit, a locurilor de muncă şi a sectorului productiv, ci şi o încasare din TVA de circa 3,5 miliarde lei anual”.
”În cei 13 ani de măreţe realizări bankstereşti în România, au fost sustrase economiei şi buzunarelor consumatorilor în jur de 227,5 miliarde lei, iar bugetului de stat, circa 45,5 miliarde lei”, arată Piperea, propunând ”să fim îngăduitori cu banksterii şi să rotunjim aceste cifre la 200 de miliarde lei şi, respectiv, 40 miliarde lei”.
Întrebarea este firească – oare ce ar fi putut face milioanele de consumatori cu cei 200 de miliarde lei în toţi aceşti ani? ”Case, locuri de muncă, rădăcini în România, investiţii în sistemul pieţei de capital sau depozite bancare?” întreabă avocatul.
”Ce ar fi putut face Statul român cu această sumă de 40 miliarde lei, care depăşeşte chiar şi împrumuturile făcute de Florin Cîţu în ultimele trei luni?”, continuă avocatul – ”Autostrăzi, spitale, şcoli, rachete Patriot, dotarea cu utilităţi a localităţilor rurale (eliminarea toaletelor din curtea şcolii...), sisteme de irigaţii pentru agricultură, inelul de centură feroviară a Bucureştiului?”
Sau poate ”neutralizarea tuturor deşeurilor şi reziduurilor industriale toxice şi radioactive care sufocă România (noul Sierra Leone al Europei în domeniu)?”.
Deocamdată să ne oprim aici cu analiza – pentru că dezvăluirea lui Gheorghe Piperea e mult prea importantă – și ar trebui bine înțeleasă, nu trecută la capitolul ”bombe” și… uitată în scurt timp.
Să nu uităm că, în Parlament, mai mulți parlamentari, în frunte cu cei din PNL, a dezlănțuit o adevărată campanie împotriva acestui pachet de legi.
De exemplu, cunoscutul avocat și parlamentar liberal (fost PPDD) Daniel Fenechiu spunea clar: ”Această propunere legislativă face parte din categoria populismului deşănţat şi niciodată PNL nu va fi de acord cu aşa ceva” – consemna tot „Bursa”, în decembrie 2019, după ce legile lui Zamfir trecuseră de Senat.
”Când plecaţi urechea la ceea ce va şoptesc aceşti influenceri sau când va lăsăţi manipulaţi cu argumentele lor emoţionale, gândiţi-vă la aceste cifre şi la acest imens furt, dar mai ales gândiţi-vă la această mizerie de argument după care, limitarea profiturilor ilegitime ale banksterilor, făcute cu preţul suferinţelor, dramelor şi iobăgiei voastre, înseamnă scăderea PIB-ului şi a economiei”, scrie avocatul Piperea.
Și, cu talentul său scriitoricesc, Piperea ilustrează paradoxul de mai sus cu un exemplu sigestiv: ”Gândiţi-vă că şi cel care v-a furat pantofii v-ar putea ruga să nu îl lăsăţi desculţ pe timp de ger, ca să nu îi îngheţe picioruşele”.
