BRUXELLES, 13 feb - Sputnik, Daniela Porovăț. Dezbaterile pe bugetul UE pentru următorii ani indică ceea ce analiștii au atras atenția că va adânci clivajul și diferența de dezvoltare între Vestul și Estul Uniunii.
Din start, bugetul va fi mai mic cu 75 de miliarde de euro din cauza Brexitului, așadar vor fi mai puțini bani de împărțit. Cum UE este condusă de vestici (președintele Comisiei Europene este nemțoaica Ursula von der Leyen), tăierile vor fi resimțite în primul rând de țările din Centrul și Estul Europei care nu vor mai beneficia de fonduri de coeziune ca până acum.
În schimb, vor fi foarte mulți bani alocați pentru înarmare și pentru ecologie, ceea ce va prinde iară;i Estul și Centrul Europei pe picior greșit, pentru că fostele țări comuniste nu își vor permite să aplice programele de energie verde așa cum își dorește și își permite Vestul. Iar pentru ecologizarea Vestului vor plăti tot țările sărace din UE. Ursula von der Leyen vrea să aloce 25 la sută din acest buget împuținat programului Green Deal de care vor beneficia însă doar țările avansate.
Până și un eurofil convins cum e Traian Băsescu, acum europarlamentar, a ajuns să critice noul proiect de buget, considerând că discriminează țările din Est.
”Există riscul major ca alocările pentru programele de coeziune și de politica agricolă comună să fie consistent diminuate”, atrage el atenția pe pagina sa de Facebook.
Într-o altă postare, dedicată tehnologiei 5G, Băsescu ajunge chiar să pună la îndoială solidaritatea din interiorul UE, tocmai el care era toată ziua cu Europa în gură atunci când era președinte.
”Ne aflăm în fața riscului ca implementarea noii tehnologii 5G să fie realizată concurențial chiar în interiorul Uniunii Europene, creând astfel premisele unei adânciri a decalajelor de dezvoltare între vechii și noii membri UE, având în vedere resursele financiare disponibile... Să vedem cum înțeleg Germania, Franța, Olanda, Belgia sau Italia, SOLIDARITATEA”, atacă Băsescu modul de abordare al problemelor în interiorul Uniunii.
O altă eurofilă convinsă, europarlamentarul USR Clotilde Armand, este chiar mai dură împotriva țărilor din Vestul Europei și arată, într-un editorial pentru Financial Times, cum au profitat economiile din Vest de resursele din Est, iar acum nu mai vor să le acorde acestora fondurile de care au nevoie pentru dezvoltare.
Cât ia Vestul de la țările din Est
În editorialul său intitulat foarte clar ”Europa de Est îi dă Vestului mai mult decât ia de la el”, Clotilde Armand spune, tot în contextul dezbaterilor despre bugetul UE, că acesta ar trebui să ţină cont de profiturile corporatiste şi de costul exodului creierelor.
”Negocierea bugetului este adesea greşit prezentată ca o confruntare între statele sâcâitoare din Europa de Est şi Centrală care cer mai mulţi bani şi nordicii frugali care insistă să impună limite generozităţii lor. Ţările mai bogate se recomandă drept nişte suflete caritabile şi-i critică pe alegătorii est-europeni pentru că votează nişte autocraţi eurosceptici care îşi bagă în buzunar cecuri grase de la Bruxelles în timp ce perorează împotriva UE”, scrie Clotilde Armand.
Dar europarlamentarul are meritul de a arăta și o altă față a poveștii: o mare parte din bogăţia Europei curge dinspre ţările mai sărace spre cele mai bogate - iar nu invers. Și dă drept exemplu exodul creierelor:
”Periferia Europei suferă de o hemoragie de tineri muncitori inteligenţi a căror educaţie a fost plătită de contribuabilii din ţările lor natale. În 2009-2015 România şi-a pierdut jumătate din numărul de medici. În fiecare an, aproximativ 10% din cei rămaşi sunt recrutaţi activ de agenţii de resurse umane care caută profesionişti pentru tratamentul ţărilor vest-europene în curs de îmbătrânire”
Aceeași situație și în Polonia, Bulgaria sau Croația, mai arată europarlamentarul.
Și iată și costurile: educaţia unui singur medic costă bugetul public al României în jur de 100.000 de euro, iar cheltuiala aceasta nu figurează în documentele negociatorilor bugetului UE, dar ar trebui., arată Clotilde Armand.
”Numai hemoragia anuală de medici reprezintă echivalentul a peste un sfert din fondurile puse anual la dispoziţia României de către Bruxelles pentru a o ajuta să prindă din urmă restul clubului”, atrage ea atenția.
Apoi, surprinzător, Clotilde Armand se ia și de profiturile companiilor vestice: profiturile pe care le realizează companiile vest-europene în Europa Centrală şi de Est depăşesc de departe finanţarea publică transferată către Est.
”În 2010-2016 Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia au primit fonduri UE echivalente cu aproximativ 2-4% din PIB-ul lor. Însă, în aceeaşi perioadă, fluxul profiturilor şi veniturilor din proprietăţi plecate din acest ţări către Vest a variat între 4% şi 8% din PIB-ul lor”, a făcut ea calculul.
Iar exemplul românesc pe care îl oferă este șocant și arată în ce măsură proprietatea și afacerile din România au trecut în mâinile vesticilor care acum nu mai vor să acorde fonduri țărilor din Est:
”La mine acasă, în Bucureşti, îmi fac cumpărăturile într-un supermarket cu proprietari francezi, iar furnizorii mei de telefonie şi apă sunt tot francezi. Îmi plătesc factura la gaze unei multinaţionale franceze - prin intermediul unei bănci franceze, fireşte”.
Dacă nedreptatea strigătoare la cer a UE față de țările din Centrul și Estul Europei a ajuns să fie remarcată chiar și de cei care s-au închinat întotdeauna la Bruxelles înseamnă că situația e din cale afară de gravă. Dar conducerea vestică a Uniunii își va vedea de planurile proprii și va face tot cum știe ea, iar Estul va fi tratat în continuare ca ruda săracă și proastă a comunității europene.
