BRUXELLES, 3 feb - Sputnik, Daniela Porovăț. Michel Barnier a făcut anunțul într-o postare pe Twitter în care spune că "îi este clar un lucru: pe primul loc este interesul UE, al fiecărui stat membru şi al tuturor cetăţenilor" europeni.
După prezentarea proiectului cu privire la planul de negociere, acesta trebuie aprobat de către ţări la nivel tehnic în cadrul unui Consiliu pentru Afaceri Generale care ar urma să aibă loc la 25 februarie. Din acel moment, negocierile pot demara în mod oficial.
Barnier a gestionat - împreună cu luxemburghezul Jean-Claude Juncker, pe când acesta se afla la conducerea Comisiei Europene - negocierile cu Londra pentru a stabili condiţiile acordului de ieşire şi cele ale perioadei de tranziţie care se încheie, în teorie, la 31 decembrie 2020.
Francezul, care o va avea ca "număr doi" pe spanioloaica Clara Martínez Alberola, fostă şefă de cabinet a lui Juncker, va continua să conducă ceea ce se prefigurează a fi cea mai complicată negociere din istoria Uniunii Europene.
Barnier, care insistă pe importanţa menţinerii unităţii în cadrul negocierilor pe care au manifestat-o până în prezent statele membre, şi-a intensificat în ultima vreme vizitele în capitalele UE pentru a discuta cu liderii Celor 27.
Astfel, Barnier s-a întâlnit joia trecută la Madrid cu şeful guvernului spaniol, Pedro Sanchez, iar vineri, cu doar câteva ore înainte de oficializarea Brexit-ului, s-a deplasat la Paris unde a discutat cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron.
Sanchez i-a transmis lui Barnier că prioritatea pentru Spania este menţinerea unei relaţii "strânse şi echilibrate" cu Regatul Unit, cu un interes special pe drepturile cetăţeneşti, un cadru "stabil" pentru pescuit, acces la piaţa britanică pentru produsele agricole spaniole care să includă protecţia denumirilor de origine şi un "acord amplu" în domeniul transportului aerian.
La rândul său, Macron a avertizat că noua relaţie "nu va mai fi la fel" ca în ultimele decenii deoarece "nu poţi fi şi înăuntru şi afară".
La sfârșitul săptămânii trecute, cancelarul german Angela Merkel a declarat că Berlinul doreşte "să continue să fie un partener şi un prieten apropiat al Regatului Unit", dar a avertizat că, "cu cât se îndepărtează mai mult" Londra de "condiţiile pieţei interne, evident că cu atât mai mult se vor schimba" şi viitoarele relaţii.
Interesant este că, deși premierul britanic conservator Boris Johnson este hotărât să nu prelungească perioada de tranziţie în vigoare, care se încheie la 31 decembrie 2020, Comisia Europeană a reiterat că este greu de crezut că se poate negocia, ajunge la un acord şi aproba de către parlamente în doar 11 luni un pact de o asemenea anvergură, care include de la drepturi cetăţeneşti şi lupta antiteroristă şi până la spaţiul aerian şi omologarea medicamentelor.
Acordul de ieşire din UE pe care l-a negociat în mare măsură predecesoarea lui Johnson la Downing Street, conservatoarea Theresa May, a făcut obiectul a numeroase prelungiri şi amânări, care au dus la demisia fostei şefe a executivului de la Londra şi la organizarea de alegeri anticipate.
Acest acord prevede că actuala perioadă de tranziţie poate fi prelungită un an sau doi, cu condiţia ca Londra să solicite acest lucru înainte de 30 iunie. În toată această perioadă, efectele concrete ale Brexit-ului nu se vor face simţite, fiindcă regulile pentru cetăţeni şi companii vor rămâne la fel ca şi până acum.
Londra va trebui să respecte normele comunitare în pofida faptului că, de astăzi, Regatul Unit îşi pierde europarlamentarii, iar miniştrii şi specialiştii britanici nu vor mai putea participa la reuniunile omologilor lor europeni la Bruxelles. Dacă la capătul acestei perioade de tranziţie Londra şi Bruxellesul nu ajung la un acord şi nici nu prelungesc "statu quo-ul" actual, atunci se va produce un "Brexit dur".
De cealaltă parte a Canalului Mânecii, Boris Johnson, care până acum i-a încredinţat lui David Frost negocierea Brexit-ului, a anunţat la rândul său că-şi va stabili tot astăzi poziţia în cadrul negocierilor.
