Comorile de sub calota de gheață: De ce avem nevoe de Antarctida

Cercetătorii ruși au descoperit acum 200 de ani un nou continent, calea spre care era impracticabil multă vreme.

Editorial realizat de Tatiana Piciughina

Acum 200 de ani navigatorii ruși au descoperit un nou continent – Antarctida. De atunci aceasta a fost exploatată doar în scopuri științifice. Prin urmare, rezultatele prognozelor vremii au devenit mult mai exacte, a fost reconstituită cronologia climatică a Pământului în decurs de milioane de ani, a devenit clar viitorul planetei în epoca încălzirii globale. Despre cele mai importante descoperiri și proiecte actuale, urmăriți în materialul realizat de RIA Novosti.

Din vremurile imemorabile oamenii erau convinși că în în oceanul sudic trebuie să existe un continent, pentru că ar fi nevoie de un echilibru pentru ca Pământul să nu se răstoarne cu „picioarele în sus”. Nu în zadar pe hărțile antice în jurul Polului Sud era reprezentat uscatul cu numele Terra Australis Incognita – pământul necunoscut de Sud.

Despre existența unui teritoriu necercetat în oceanul de Sud scria și Mihail Lomonosov. Odată ce acolo plutesc aisbserguri, medita savantul, înseamnă că ele se desprind de un ghețar care se află pe uscat. Dacă aisbergurile sunt mari, atunci și pământul este mare.

Unul din cei mai cunoscuți călători ai secolului XVIII, James Cook, a căutat țărmurile pe latitudinile sudice. Nu a reușit să treacă de ghețari, corăbiile de atunci erau prea mici, cu pânze. Călătorul spunea: misiunea este atât de complicată, încât nimeni nu va reușit s-o facă vreodată. În următoarea jumătate a secolului nu au existat nicio tentativă de a căuta continentul sudic. Expediția rusă din jurul lumii a fost prima care a reușit să ajungă acolo, a relatat academicianul Vladimir Kotlyakov, cercetătorul Institutului de Geografie al Academiei de Științe a Rusiei, glaciolog, participant la numeroase cercetări polare.

În iulie 1819, din Kronstadt spre mările sudice au plecat două șalupe. “Vostocinîi”, fiind condusă de Fabian Gottlieb von Bellingshausen  și “Mirnîi”, condusă de Mihail Lazarev. Sosind din direcția Est, pe 28 ianuarie 1820, ei au observat țărmul, iar peste câteva zile s-au apropiat de uscat.

Aproximativ în aceleași latitudini se aflau navele cartografice și de pescuit ale americanilor și englezilor, ei anunțau că au observat un țărm. Însă expediția rusă era una de cercetare, foarte bine dotată, compusă din savanți din diverse domenii. Din Antarctida navigatorii au adus o cantitate mare de materiale de interes științific imens, publicat ulterior în limba franceză.

„Iată de ce prioritatea aceste descoperiri a rușilor nu a fost contestată de nimeni”, subliniază academicianul Kotleakov.

Antarctida se află sub un strat gros de gheață, care a început să se formeze aproximativ 350 de milioane de ani în urmă.

“În emisfera de Nord ghețarii fie înaintau, fie se retrăgeau, spre exemplu, teritoriul Moscovei a fost acoperit de gheață acum zece mii de ani, în timp ce în Antarctida ghețarii sunt permanenți. Grosimea lui ajunge la patru kilometri în zona uscatului. Pentru omul simplu gheața este fragil. În realitate e o masă fluidă, care se scurge asemenea unui aluat”, explică savantul.

Potrivit convenției internaționale, Antarctida aparține întregii omeniri, pe ea este interzisă orice activitate de explorare, fiind admisă doar activitatea științifică.

Echilibrul firav

În timp ce Arctica este numită o bucătărie a vremii în emisfera de Nord, Antarctica este considerată responsabilă pentru clima din emisfera de Sud.

“Pentru a face o prognoză a vremii este nevoie de prelucrare a unei cantități imense de date brute. Când am început să primit informații din Antarctica, prognozele au devenit mai exacte pe întreaga planetă”, oferă un exemplu Vladimir Kotleakov.

Antarctida este spălată de Oceanul Sudic, care este cea mai mare sursă de bioresurse a planetei. E bogat de pește și krill antarctic, care se află într-o cantitate mai mare în apele reci decât în cele calde. În centrul Antarcticii temperatura nu s-a ridicat niciodată mai sus de -20 de grade Celsius, fiind una în mediu de 50-60 sub zero. Un record a fost înregistrat în 1983 de stația polară sovietică “Vostok”: -89,2 grade.

“În astfel de condiții zăpada nu se topește niciodată. Am fost acolo la sfârșitul lui august. Temperatura era de -60, un cer absolut senin, niciun nor, nici vânt, iar de sus cad cristale de gheață. Ele cad sute, milioane de ani fără întrerupere, gheața crește, se scurge spre mare, de ea se rup aisberguri. Astfel se menține echilibrul masei ghețarului”, a explicat cercetătorul.

În zilele noastre ghețarul antarctic este măsurat în permanență, monitorizat din satelit. Anumite îngrijorări provoacă Antarctica de Vest, care pierde din masă mai repede decât se restabilește.

Până în 2010 se considera că Antarctica de Est își sporește treptat cantitățile de gheață. Acest lucru se explica prin faptul că în perioada încălzirii cad mai multe precipitații. Acum au apărut date care arată că echilibrul acestei părți a scutului de gheață se apropie de negativ.

Gheața pleacă în ocean prin ghețarii de ieșire. Viteza plutirii lor a crescut, ceea ce presupune accelerarea vitezei de scădere a masei totale.

“Aisbergul pleacă în mare și conform legii lui Arhimede, completează cu volumul său volumul apei, masa căruia este egală cu masa aisbergului. Nivelul Oceanului planetar se ridică cu fracțiuni de milimetru. Cel mai mare pericol în epoca încălzirii globale este legată de Antarctida de Vest, baza căreia se află la nivelul mării. Dacă apa mării va pătrunde mai adânc în centrul continentului, există o probabilitate a unei ieșiri la suprafață a unor mari cantități a fragmentelor ghețarului. Colegii care lucrează acolo subliniază că într-o sută de ani suprafața Antarctidei de Vest s-ar putea distruge parțial sau complet. În cel din urmă caz nivelul mării se va ridica cu cinci metri. Posibil, ar putea exagera proporțiile amenințării”, a adăugat Vladimir Lipenkov, șeful laboratorului de schimbare a climei și mediului ambiant al Institutului de cercetare a Arcticii și Antarcticii (Sankt Petersburg).

• Urmărește-ne pe rețelele de socializare:|Facebook |Twitter |VK|Odnoklassniki |Instagram
• Accesaţi aplicaţiile mobile pentru iPhone și Android