Alexandr Hrolenko, observator militar
În contextul exercițiilor militare de anvergură ale armatei americane Defeder Europe, demarate pe 23 ianuarie, pe teritoriul României au fost dislocate drone de recunoaștere și asalt ale SUA MQ-9 Reaper. Prezența escadrilei strategice a Pentagonului nu contribuie nicidecum la menținerea securității regionale.
Dronele grele MQ-9 Reaper nu reprezintă o armă de defensivă, ci ofensivă. Moscova a menționat în mai multe rânduri că ar considera aceste aparate de asalt echivalente rachetelor cu rază medie de acțiune (interzis de INF), însă această poziție nu a influențat în niciun fel decizia partenerilor de la Varșovia și Washingtonului cu privire la staționarea permanentă a MQ-9 Reaper în Polonia, la baza aeriană Mirosławiec.
Redislocarea la baza aeriană românească Câmpia Turzii “a fost coordonată în totalitate cu guvernul României”, însă e puțin probabil să fie luate în considerare interesele de securitate ale statelor suverane din regiunea Mării Negre. A se observa că baza Câmpia Turzii se află la 300 de kilometri de frontiera cu Republica Moldova.
În cazul unui conflict militar în regiunea Mării Negri, unitățile rusești ale apărării antiaeriene și antirachetă ar putea intercepta și distruge țintele fără pilot chiar în spațiul de decolare. Acestea sunt geografia și tactica aplicării militare. Rusia nu are de ales.
Capacitățile de luptă
Comandamentul Forțelor Aeriene ale SUA în Europa a anunțat că dronele MQ-9 Reaper au fost redislocate în România până în primăvară, pentru susținerea unui șir de operațiuni, colectarea de informații, monitorizare și acțiuni de recunoaștere aeriană în zona Mării Negre. Menționăm că aceste muniții autonome cu o masă de aproximativ de 5 tone sunt capabile să parcurgă o distanță de 6000 de kilometri, adică să ajungă din România până în Ural și înapoi. Capacitatea de transportare (1700 kilograme de încărcătură utilă) și vizibilitatea redusă pentru radare a dronei MA-9 Reaper permite utilizarea ei pentru transportarea exact la țintă, spre exemplu, a unei focoase nucleare. Nemaivorbind de practica avansată a utilizării unui spectru larg de rachete și bombe „în cadrul căutării și neutralizării țintelor”.
Drona MQ-9 Reaper se consideră un avion militar și la îndeplinirea unor misiuni de luptă a reușit să înlocuiască cu succes avioanele pilotate F-16 și A-10 în Afganistan și Irak. Altitudinea maximă a zborului este de 15240 metri, zbor autonom – 28 de ore, viteza de croazieră – 312 kilometri pe oră. Viteza nu este mare, însă șase puncte de suspensie pentru muniții de pe aripile de 20 de metri permit amplasarea unor rachete ghidate de diverse modele, precum și bombe cu o precizie înaltă. Arsenalul puternic al mijloacelor aeriene de atac al acestui “spion” este conceput pentru toate variantele de aplicare în luptă și pentru mai multe tipuri de ținte.
Voi reaminti că dronele MQ-9 Reaper din iulie 2019 au fost desfășurate în Câmpia Turzii pentru a doua oară. În ultimii câțiva ani, Pentagonul a investit 3 milioane de dolari în construcția pe pământul românesc al unui hangar și altor obiective pentru asigurarea zborurilor MQ-9. Aceste fapte confirmă existența unor planuri pe termen lung de utilizare a bazei aeriene Câmpia Turzii în calitate de aerodrom pentru expedierea dronelor americane spre țintele strategice din Europa de Est.
Apărătorul Intermarium
Să revenim la anunțul comandamentului Forțelor Aeriene ale SUA în Europa privind susținerea operațiunii, motiv pentru care au ajuns dronele MQ-9 Reaper în România. Activizarea operațională a Pentagonului în ianuarie – martie le-ar putea aduce multe surprize europenilor. Situația din regiunea Mării Negre se tensionează prin conținutul și caracterul exercițiilor Defender Europe, care cuprind zece state est-europene (inclusive România și Georgia) și amintesc de un antrenament cu mai multe etape pentru o agresiune împotriva Federației Ruse și Republicii Belarus, pe un spațiu care se întinde de la Marea Baltică, până la Marea Neagră.
Discutând prealabil strategia și tactica de „salvare a Europei” la ședința comitetului militar al NATO la Bruxelles pe 14-15 ianuarie, la nivel de șefi ai statelor majore, partenerii au atras o atenție sporită „situației din flancul sudic”.
