BUCUREȘTI, 22 ian - Sputnik, Marius Holdean. Curtea Constituțională a dat astăzi verdictele în câteva cauze care au ținut ocupată agenda publică. Cea mai importantă cauză pentru că presupune schimbarea celui de-al doilea om în stat este sesizarea de neconstituționalitate a dispozițiilor Hotărârii Senatului nr.36/ 2019 pentru alegerea președintelui Senatului, sesizare formulată de 33 de senatori.
”În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis sesizarea şi a constatat că Hotărârea Senatului nr.36/2019 pentru alegerea președintelui Senatului este neconstituţională”, arată CCR.
Chiar dinainte de apariția deciziei oficiale, Meleșcanu și-a anunțat viitoarea demisie din funcția de președinte al Senatului.
"Aștept decizia oficială și motivarea judecătorilor. O decizie CCR se aplică și cel mai probabil mă voi conforma și voi demisiona de la șefia Senatului", a declarat tot astăzi Meleșcanu.
CCR i-a luat salvat onoarea Anei Birchall
De asemenea, CCR s-a pronunțat asupra cererii formulate de președintele Consiliului Superior al Magistraturii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între ministrul justiției, respectiv Ministerul Justiției, pe de o parte, și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte.
CCR a decis aici că nu există un conflict juridic de natură constituţională între ministrul justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii, generat de conduita ministrului justiţiei, Ana Birchall, în raport cu activitatea Ministerului Public, constând în ingerinţa în activitatea de urmărire penală desfăşurată de Ministerul Public şi în contestarea autorităţii dispoziţiilor art.881-11 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară.
La fel, CCR a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între ministrul justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii, generat de o presupusă negociere de către ministrul justiţiei a unei „foi de parcurs” privind statul de drept cu reprezentantul unui stat străin şi de modul în care ministrul justiţiei a înţeles să translateze în spaţiul public unele probleme legate de participarea sa la şedinţele plenului Consiliului, în calitate de membru de drept.
În al treilea aspect al aceleiași spețe, CCR a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii, generat de modul de soluţionare a sesizărilor Consiliului Superior al Magistraturii adresate Ministerului Justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative şi de modul de poziţionare a Ministerului Justiţiei faţă de situaţia juridică a sediului Consiliului.
CCR apără completurile de 3 de la ÎCCJ
În fine, tot astăzi CCR s-a pronunțat și pe legalitatea completurilor de 3 de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, răspunzând cererii formulate de preşedintele Senatului (Meleșcanu) de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte.
În acest caz, CCR a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, generat de modul de compunere a completurilor de trei judecători din cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
