BRUXELLES, 17 ian - Sputnik, Daniela Porovăț. Proaspăt reales cancelar, Sebastian Kurz a a făcut anunțul dorinței sale de a media între statele UE din Vest și cele din Est la o reuniune a Grupului de la Vişegrad, desfăşurată ieri la Praga.
Kurz s-a întâlnit în capitala cehă cu premierii Ungariei, Cehiei, Slovaciei şi Poloniei și a folosit prilejul de a-și exprima regretul că după 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier au apărut noi diviziuni şi tensiuni în Europa.
Cele patru ţări ale Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia) au reconfirmat la summitul de la Praga poziţia lor comună de respingere a încercărilor Bruxelles-ului de a redistribui migranţii între statele UE, reafirmând că resping orice mecanism de cote obligatorii.
Austria a fost descrisă la această reuniune de către premierul ungar Viktor Orban drept un ''partener natural'' al Grupului de la Vişegrad. Răspunzând unei întrebări, premierul ungar a spus că ţările din acest grup au acţionat unit pentru ca în viitorul cadru bugetar multianual al UE pentru perioada 2021-2027 obiectivele de mediu ale blocului comunitar să nu fie finanţate pe seama fondurilor de coeziune.
''Dacă dorim mai multă Europă, avem nevoie de mai mulţi bani, dar nu pe seama vechilor programe'', a subliniat şeful executivului de la Budapesta.
Statele est-europene au avertizat că economiile lor nu sunt suficient de competitive pentru a face faţă schimbărilor implicate de realizarea obiectivului ''zero emisii de carbon cu efect de seră'' enunţat în Pactul Ecologic al UE, iar pentru aceasta au nevoie de o sporire a alocărilor de fonduri europene.
Chiar în ziua întâlnirii Grupului de la Vișegrad și a mesajului cancelarului Kurz, o rezoluție a Parlamentului European împotriva Ungariei și Poloniei a trecut cu 446 de voturi pentru și 178 împotrivă. Măsura poate duce chiar la pierderea dreptului celor două țări de a vota în chestiuni decizionale care privesc UE, dar rezoluția este văzută ca o măsură punitivă împotriva țărilor din Est care nu acceptă să primească migranți și care doresc să decidă în privința politicilor interne.
