Motto: ”Aşa ne-am molipsit noi de minciună
Şi am furat, ba chiar ne-am prostituat
Iar toate astea, astăzi, se răzbună...”
Corneliu Vadim Tudor
Da, acesta este adevărul – după 30 de ani se poate spune că marele președinte, în opinia mea argumentată în repetate rânduri, cel mai mare conducător din istoria României, a pierdut bătălia pentru România.
Adică visul lui despre o Românie puternică, independentă, despre un om nou, patriot, dedicat muncii și spiritului evoluat – „revoluționar” – ei bine, acest vis putem spune că s-a sfărâmat! Azi, la 30 de ani după asasinarea lui Nicolae Ceaușescu, s-a ales praful de visului său.
Mă uitam cum pe 21 decembrie, Gelu Voican Voiculescu un simbol al Revoluției, la fel de controversat ca însăși Revoluția, a fost agresat violent, umplut de sânge, chiar când se ducea spre troița de la Universitate să pună o floare și să rostească o rugăciune! Agresiunea acestuia este simbolică și definitorie pentru ce a rămas din spiritul de acum 30 de ani!
Știu, pare ciudat că eu, care îl apreciez enorm pe Nicolae Ceaușescu și realizările formidabile ale românilor în comunism, ei bine îl apreciez mult și pe Gelu Voican, ”teoreticianul” execuției marelui președinte și al interzicerii comunismului!
Și da, să se mire cretinii, huliganii și impostorii care strigă isteric ”Jos comunismul!” – l-au insultat și l-au umplut de sânge pe cel căruia i se datorează introducerea în Legea siguranței naționale a interzicerii partidelor de tip comunist! Deci ce dovadă mai bună vreți că aceia care urlă azi isteric ”Jos comunismul” sunt doar niște impostori, șarlatani sau imbecili?
Din păcate nu ei sunt problema - ei sunt doar ce am scris mai sus! – ci faptul că românii au devenit falși, supuși, mimetici… făcături imitatoare ale unor modele sinistre – chiar antiumane!
De exemplu problema este că românii preferă să spele veceuri în Occident, în loc să rabde o clipă poftelor și tentațiilor stârnite de același Occident – și să-și construiască o țară mândră, demnă independentă și prosperă!
Da, asta este marea înfrângere a lui Ceaușescu! Nu faptul că a fost ucis mișelește – în aplauzele poporului țării pe care chiar a iubit-o… de fapt acest martiriu a fost împlinirea unei vieți de excepție!
Nu, Revoluția NU a fost o înfrângere a lui Ceaușescu – pentru că mulți dintre cei de atunci erau oameni adevărați, care chiar dacă mergeau pe alt drum, ținteau aceleași idealuri – o țară mândră și puternică, pentru un popor creator, descătușat!
Da, eu, ”ceaușist” declarat, îi apreciez și pe revoluționarii adevărați sau mulți dintre cei care au preluat atunci puterea. Îl cunosc pe intelectualul generos Gelu Voican, l-am iubit ca pe un frate pe eroicul Dan Iosif, mă înclin în fața patosul inegalabil al lui Claudiu Iordache, a sufletului mare a lui Codrin Ștefănescu, Rebeca sau Nica Leon… Îi cunosc și știu că sunt sau au fost oameni adevărați - care cred sau au crezut cu adevărat în idealuri!
Ei nu sunt huligani, impostori, provocatori, derbedei – precum aceia care, umplându-l de sânge pe Gelu Voican, sau insultând și urlând măscări au anulat Revoluția - transformând-o, iremediabil, în involuție! În Decembrie 1989 și mai înainte a fost România oamenilor adevărați. Acum e a acestor huligani impostori care au umplut de sânge un simbol – anulând Revoluția Română – și, paradoxal, aducând înfrângerea lui Ceaușescu! 30 de ani de la Revoluție? Ce rușine!
Înfrângerea lui Ceaușescu nu este răsturnarea și asasinarea lui, ci transformarea României într-o colonie, cu un popor de consumatori, nu de producători, compus în majoritate absolută din ascultători de manele și mizerii subumane americane.
Înfrângerea lui Ceaușescu este transformarea unui sfert dintre români în imigranți de mâna a treia prin Occident, de cerșetori de viză la americani, de femei traficate și umilite prin ”lumea liberă”!
Înfrângerea lui Ceaușescu este dominația bandelor, puterea lumii interlope, a mafioților și șmecherilor ajunși model pentru tineri, prezentată „eroic” prin filme – vai, filme care se rezumă la viața mizerabilă moral a românului, la povești cu minorități șmechere, la bogăție acumulată prin înșelăciuni… la crime!
Înfrângerea lui Ceaușescu este ploconirea jenantă în fața oricărui funcționar american, imixtiunea poruncitoare a ambasadorilor Occidentului, călcarea în picioare românilor când Uniunea Europeană vrea și cum vrea!
Înfrângerea lui Ceaușescu este damnarea naționalismului românesc, chiar și a ideii de suveranitate, este transformarea României și a poporului român într-un criminal odios, al doilea după Germania în cazul tragic al Holocaustului – este acuzația lui Elie Wiesel, rămasă fără replică, deși a fost spusă în fața președintelui statului - ”România a ucis, a ucis, a ucis!”. Bietul Ceaușescu, cred că aceste cuvinte l-ar fi durut mai tare decât gloanțele! De fapt, cine ar fi avut curaj să spună așa ceva în fața lui, despre România?!… Dar acum el este înfrânt…
Argument al înfrângerii lui Ceaușescu este și transformarea trivialității în ”manifestare de protest civic” – da, ”Cântarea României” a fost uitată, avem manifestări ”artistice” în marile orașe, la care ”muie” este cuvântul cheie, este laitmotivul noii formule de manifestare a ”intelectualilor” români!
Asta e țara căreia Ceaușescu i-a construit mii de școli, licee, facultăți, case de cultură, cămine culturale!... Ce argument mai bun al înfrângerii ”dictatorului odios ” vreți decât ”muia” noii generații de pretinși intelectuali ”frumoși și liberi”?!
”Biserica ortodoxă română a susținut robia” – a spus ambasadorul SUA, iar conducătorii români l-au aprobat, ba chiar i-au dat și ”Steaua României”, în grad de mare cruce (ironic, nu?) – după ce i-au luat-o celui mai capabil premier, distrus tot în urma insistențelor străinătății!
Ceaușescu, unde ești să vezi cum te umilesc americanii, occidentalii și cozile lor de topor… chiar la tine acasă!
Dar mai e ”casa” lăsată de Nicolae Ceaușescu, mai e România?... Nu, este ”spațiul NATO”, este ”teritoriul UE”! Este un teritoriu pe care sunt baze militare străine! Unitățile militare ale armatei ”noastre” poartă denumiri străine și luptă în războaie ale altora, peste mări și țări! Fondul ”Proprietatea” este al străinilor, resursele naturale sunt ale lor, produsele agricole sunt străine – România importă produse agro-alimentare de bază!
Nu, nu mai România ta, Nicolae Ceaușescu! Este a unor impostori care își spun conducători, votat de un ”electorat” căruia îi pute ”escu”, și vrea Iohannis, Orban, Kovesi, Hellvig, Barna!...
Să nu o mai lungim – nimic din ce a lăsat Ceaușescu țării nu mai e – de la întreprinderi și uzine românești, la flotă maritimă, aeriană, de transport feroviar – și până la obiceiuri, moralitate, tradiții, limbă (frumoasa romgleză a înlocuit româna ”comunistă”), școala e facultativă și alternativă, semidocții scriu presa, predau în facultăți, ne învață politică. Iar analfabeții fac bani și sunt modele!…
Deci, ce să mai… gata, Ceaușescu a pierdut pe toată linia! Cum spun unii „analiști”, comunismul, ceaușismul, s-a dovedit „neviabil”. ”Falimentar”!
De fapt, cine sunt eu și cine mă cred să spun că Nicolae Ceaușescu a fost un mare, un uriaș conducător, o personalitate de nivel internațional a epocii sale? Vă spun eu cine sunt: un pasibil de condamnare (penală) pentru că elogiez un asemenea român! Aici am ajuns după 30 de ani.
Mai e puțin și vom dispărea și noi, alături de Ceaușescu și… de România, viitoarea ”regiune de dezvoltare”… ”Wallachia”, cum au și numit România zilele astea.
