BUCUREȘTI, 21 dec - Sputnik, Dragoș Dumitriu. Acum două zile, un celebru jurnalist lansa la o emisiune de știri o acuzație – Marcel Ciolacu și-a obținut prin fals certificatul de ”luptător cu rol determinant în Revoluție”, motiv pentru care este șantajabil. Jurnalistul a promis un serial pe tema falsului lui Ciolacu.
Întrebarea care se pune firesc este: ”Se repetă oare schema Dragnea cu ”penalul” din fruntea PSD?”. Adică are PSD din nou o vulnerabilitate majoră la vârf?
Ori, având în vedere că jurnalistul în cauză este Sorin Roșca Stănescu, cel mai experimentat investigator din presa română, chestiunea pare foarte serioasă!
Așa cum îi este obiceiul, Sorin Roșca Stănescu s-a ținut de cuvânt – și chiar în zilele în care celebrăm Revoluția și comemorăm eroii evenimentelor, a publicat un prim episod, titrând distrugător: ”Impostorul. Mare șef peste PSD”
”Marcel Ciolacu, președintele interimar al PSD este ceva mai mult decât un produs al Academiei de Informații Mihai Viteazu, aparținând SRI”, scrie SRS, explicând și ce înseamnă ”mai mult” în acest context: ”Mai mult înseamnă un impostor, un personaj care își atribuie o calitate falsă”.
SR Stănescu spune că rețeta prin care Marcel Ciolacu „a devenit peste noapte luptător cu rol determinant în evenimentele din decembrie 1989” are două ingrediente: fals și uz de fals.
Celebrul jurnalist mai punctează un aspect: Ciolacu a obținut prin modul incriminat titlul de ”luptător cu rol determinant”… chiar în acest an, ”simultan cu fulminanta sa ascensiune politică”.
Care a fost mecanismul? ”O judecătorie din localitatea în care el ar fi fost revoluționar s-a pronunțat și a stabilit acest statut (…) chiar în urmă cu un an”.
”Prin urmare, o instanță de judecată s-a tot gândit aproape 30 de ani până când, în fine, a ajuns la concluzia că domnul Ciolacu este revoluționar”, scrie SRS. ”Și de unde este acea instanță? (…) Ciolacu a devenit revoluționar în orașul Buzău”.
Întrebarea firească este dacă în Buzău a existat revoluție? – subliniază SRS. Ori, aici situația este dubioasă rău!
”Conform certificatului utilizat de domnul Ciolacu, răspunsul este afirmativ - nu este însă afirmativ, dacă ne raportăm la uriașul dosar penal administrat de Secția Parchetelor Militare și în care regăsim o mulțime de informații utile și verificate de procurori”, scrie Roșca Stănescu, pe ”bază de documente”.
Mai mult, Sorin Roșca Stănescu citează o adresă semnată chiar de procurorul șef al Parchetului Militar, ”conform căreia, din amplele cercetări care s-au făcut pe parcursul a 30 de ani, reiese că în orașul Buzău nu s-a petrecut nicio faptă revoluționară”.
”În Buzău nu a existat niciun luptător anticomunist, care să se manifeste ca atare, nicio demonstrație de protest, nici măcar o grevă - niciun om nu a ieșit pe stradă cu vreo pancartă cu „Jos Ceaușescu” - în Buzău a fost liniște și pace”, scrie SRS, care la data Revoluției era jurnalist la Informație Capitalei / ”Libertatea” și s-a ocupat mult de evenimentele de atunci.
De aceea, punctează SRS organele de ordine din acel timp ”au stat și ele cu brațele încrucișate - nu aveau pe cine să reprime, numele lui Marcel Ciolacu nu le spunea nimic, absolut nimic”.
SRS subliniază și ce înseamnă ”luptător cu rol determinant” – atât ca merite, cât și ca avantaje de pe urma titlului.
”Problema e că în Buzău nu s-a întâmplat nimic între 14 și 22 decembrie 1989, absolut nimic care să semene a revoluție - de aceea, Buzăul nu figurează printre localitățile care au jucat vreun rol în acel eveniment”, scrie SRS, care observă ironic: ”Iată însă că acest raționament infailibil este dat peste cap de o persoană - Marcel Ciolacu”.
Concret, în ciuda celor arătate mai sus, ”are patalama la mână cum că a fost luptător cu rol determinant în acele evenimente”, în ciuda faptului că nu spune că ar fi participat în vreunul dintre orașele martir – ”Nu! Ciolacu nu s-a mișcat din Buzău. Și acolo, de unul singur, s-a apucat omul și a făcut revoluție. Și dă-i și luptă!”, scrie ironic SRS.
Ei bine, după această demonstrație a falsului ”revoluționarismului” lui Ciolacu, celebrul jurnalist consideră că trebuie puse două întrebări.
Prima: ”Cum a fost posibil ca, din 500.000 de membri PSD, tocmai acest Marcel Ciolacu să devină președinte interimar al partidului, după ce a organizat debarcarea Vioricăi Dăncilă și tot el să aibă și șansele cele mai mari pentru a fi ales la un Congres, pe care tot el îl organizează?”
Răspunsul îl dă tot SRS: ”Pe de-o parte, Marcel Ciolacu este un vehicul împins de la spate de cine face jocurile – (…) eu unul le spun unor asemenea oameni drone, iar drona e dirijată de cine s-a ocupat de instrucția lui la Academia de Informații a SRI”.
Dar, spune tot SRS, experiența celor care dirijează i-a învățat că ”pentru a fi menținut permanent controlul, drona trebuie ținută și de nas”.
”Marcel Ciolacu este ținut de nas cu un șantaj - cu acest dosar contrafăcut de revoluționar, care oricând se poate transforma într-un altfel de dosar - un dosar de fals și de uz de fals”, scrie SR Stănescu.
A doua întrebare a și primit mai sus răspunsul: ”De ce, dintre atâția absolvenți PSD ai Academiei de dresaj Mihai Viteazul , a fost ales tocmai Ciolacu pentru a conduce partidul?”.
Concluzia lui SRS este că, la fel ca ”într-un număr perfect de dresură, lui Marcel Ciolacu i se arată zahărul puterii maxime în PSD - și, simultan, i se arată biciul”.
”Ce ar putea încasa dacă mișcă în front? Și, în felul acesta, cel mai mare partid din România merge voios la tăiere”, scrie în final SRS, încheind cu întrebarea ”M-am ținut de cuvânt?”.
Problema este că Marcel Ciolacu nu a răspuns absolut nimic până la această oră, deși prima ieșire pe această temă a lui Sorin Roșca Stănescu a fost acum două zile, la emisiunea de mare audiență a Anei Maria Roman.
Nici după ce SRS a publicat articolul, Marcel Ciolacu NU a avut vrei replică. Ciudat pentru un lider politic, mai ales că acuzația nu a fost făcută de un inamic al PSD, ci de unul dintre cei mai importanți jurnaliști din istoria presei române. Adică unul în fața căruia nu poți să taci… decât dacă nu ai replică și ești vinovat.
