BUCUREȘTI, 16 dec - Sputnik, Dragoș Dumitriu. Tensiunile între Ankara și Washington au ating în primele ore ale acestei săptămâni cote maxime. Această stare a fost provocată de seria de presiuni făcute de SUA asupra Turciei – inclusiv sancțiuni - în urma deciziei de a achiziționa sisteme de apărare performante din Rusia.
Astfel, ultima acțiune a SUA a fost pe 11 decembrie, când Comitetul pentru relații externe al Senatului SUA a aprobat un proiect de lege privind sancționarea Turciei care poate duce la înghețarea activelor Turciei, restricționarea vizelor și limitarea accesului la credit.
Imediat, ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, într-un interviu difuzat chiar pe 11 decembrie de postul de televiziune ”A Haber”, a avertizat că Turcia ar putea căuta să închidă baza aeriană Incirlik și stația radar Kurecik, transmite Sputnik International.
Ulterior, la doar câteva zile, Senatul American a recunoscut genocidul armean, un demers care, în contextul actual, este un afront pentru conducerea de orientare națională de la Ankara.
Așteptată cu maxim interes, replica puternicului conducător al Turciei a venit ca un trăsnet: președintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că Ankara ar putea închide bazele militare strategice utilizate de SUA – pentru ”orice fel de sancțiuni” impuse de Washington Turciei.
”Este important pentru ambele părți ca SUA să nu ia măsuri irevocabile”, a declarat președintele Erdogan. ”Turcia va răspunde, desigur, la orice sancțiuni din SUA - dacă este nevoie, vom închide atât Incirlik, cât și Kurecik”.
Menționăm că la baza Kurecik, din sud-estul Turciei , este una dintre cele mai importante staţii radar ale NATO.
Mult mai cunoscută, baza aeriană Incirlik, din vestul Turciei, găzduieşte inclusiv armament nuclear al forțelor militare americane, și este folosită de aviaţia SUA în atacurile din Orientul apropiat – inclusiv împotriva ISIS de pe teritoriul Siriei.
Ori, în acest context, vehiculata mutare a rachetelor SUA cu focos nuclear – de pe teritoriul Turciei – devine mult mai probabilă. Și, așa cum s-a afirmat de jurnaliști de la Bruxelles (Euractiv), noua locație ar putea fi România.
Desigur, asta ar crea însă probleme mari, atât pentru NATO, cât și pentru România. S-ar putea ajunge la ieșirea Turciei din NATO, alianța pierzând a doua armată ca mărime și valoare după cea a SUA.
Relațiile României cu Turcia ar putea avea de suferit – Ankara fiind unul dintre cei mai importanți și mai serioși parteneri economici ai țării noastre. Pe de altă parte, conducerile României din ultimii 15 ani nu s-au opus cerilor SUA, demonstrând (cu foarte mici excepții) o supunere totală.
Totuși, amplasarea armamentului nuclear pe teritoriul țării noastre ar genera atât tensiuni interne – mai ales în cazul în care s-ar face asta fără un referendum – dar și din partea unor stat UE. Bătălia pentru stoparea cursei înarmării – și mai ales contra arsenalelor nucleare – a rămas o constantă a politicii multor state europene.
Mutarea în România va însemna și o reacție din partea Rusiei, probabil măsuri sporite de siguranță – și implicit o supra militarizare a zonei. Este posibil ca și alte state din zonă să reacționeze, de exemplu Ungaria.
În concluzie, dacă SUA va decide mutarea în România, în contextul prezent țara noastră va fi prinsă la mijloc pe multe planuri – atât între interesele americane, cât și ale celor cărora nu le convine această schimbare ”strategică”.
