BUCUREȘTI, 12 dec – Sputnik, Georgiana Arsene. Analfabetismul funcțional se întâlnește în orice școală. Oana Moraru, expert educațional, spune că elevii de top ai liceelor de top citesc și învață mult, dar pot ei înșiși să rămână analfabeți funcționali.
În opinia sa, nu este vorba aici doar de decodarea sensurilor unui text și, deci, de o viitoare insistență a profesorului de română. Și aceasta fiindcă o decodare corectă nu este altceva decât efectul final sau produsul altor operații pe care mintea le face bine.
Este vorba, de fapt, despre ”verbele gândirii”, printre care regăsim a memora, a compara, a relaționa, a clasifica, a parafraza, a transfera etc.
Mai simplu spus, transpunerea în cuvinte a acțiunii gândirii din fiecare oră.
”Ce predă un profesor cu adevărat nu e disciplina ca atare, ci gândirea, în formele ei elastice sau anchilozate, evidente, tautologice. Avem elevi cu 10 pe linie care nu folosesc toate "verbele gândirii" la clasă sau la meditații. O parte din ei sunt și ei analfabeți funcționali”, a scris Oana Moraru.
Este vorba despre viitori cetățeni obișnuiți să producă idei șablonate. Expertul a precizat că lucrează cu elevi de liceu și, în majoritate, au nevoie de evidențe, linii de sens predigerate, algoritmi de aplicare. Sunt buni când pleacă peste hotare pentru că au viteză de stocare și rezistență la efort academic. Din păcate, aceștia sunt slabi până se readaptează la a scrie cu voce, la a argumenta, testa ipoteze, găsi drum personal în dezvoltare.
Problema analfabetismului funcțional a ajuns în atenția publică după ce au fost date publicității rezultatele testelor PISA care au arătat că România s-a clasat la coada clasamentului.
O serie de experți educaționali au încercat să găsească soluții pentru remedierea acestei probleme și pentru stabilirea unor strategii pe termen lung, inclusiv reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării.
