Estimările FMI arată că recesiunea iraniană se va opri în curând și din anul 2020 cifrele de afaceri iraniene vor intra pe ansamblu pe o curbă ascendentă. [1]
Potrivit datelor publicate la sfârșitul lunii octombrie 2019 de către experții financiari de la Bloomberg, cel mai evident semn al recuperării este revenirea monedei iraniene, rialul. Din mai 2019 moneda iraniană s-a apreciat cu 40% față de dolarul american. În acest context Bursa de Valori din Teheran a ajuns în ultimul an să capete renumele de cea mai performantă bursă din lume. [2]
Și cotidianul britanic Financial Times a indicat că piața bursieră din Iran a înregistrat câștiguri majore în pofida sancțiunilor americane, înregistrând printre cele mai bune performanțe ale lumii în ultimele 12 luni. Datele arată că primele 30 de companii listate reprezintă mai mult de 60% din plafonul bursei, incluzând aici principalii exportatori iranieni de produse petrochimice, oțel și cupru. Aceste întreprinderi generează venituri în valută, fiind protejate față de stagnarea economiei interne. [3]
Creșterea economică actuală este, așadar, obținută din sectoare economice non-petroliere cum ar fi industria manufacturieră (de confecții), extragerea și exportul de gaz, industria petrochimică, industria producătoare de oțel, industria agro-alimentară. Controlul riguros asupra transferurilor valutare și asupra planurilor de reformă pentru diverse sectoare ale economiei au dat rezultate: numeroase întreprinderi de stat și private s-au adaptat la situația care a urmat sancțiunilor.
Situația socio-economică a Iranului în prezent
Chiar în noiembrie 2019, de exemplu, a fost deschisă o fabrică ce deține capacitatea de a produce 800.000 tone de fier pe an. Este de remarcat faptul că, în timp ce creșterea producției de oțel în lume este de 3,5%, statisticile arată că ascensiunea Iranului pe acest palier este de 6,5%. Aceste rezultate plasează Iranul pe locul 10 la scară mondială în producția de oțel din ultimii ani, depășind țări precum Franța și Italia. [4]
Din punct de vedere politic, privind lucrurile în perspectiva ultimelor deccenii, putem concluziona că pacea în Peninsula Arabică ar fi de așteptat să vină mai degrabă din interiorul acesteia, de la națiunile de aici, și nu să fie impusă din exterior, în speță de către o coaliție militară condusă de SUA. Din păcate, America și-a dovedit cu prisosință inabilitatea de a institui pacea și democrația în țările pe care le-a invadat (Afganistan, Libia, Irak, Siria și multe altele) în urma invocării unor pretexte de „intervenție umanitară”.
Nu putem decât să sperăm că negocierile diplomatice vor da cât mai curând roade aducătoare de pace în Orientul Mijlociu, în special odată ce noua ordine multipolară din relațiile internaționale se va face tot mai mult resimțită.
Referințe
1.Esfandyar Batmanghelidj, Iran’s Economic Resiliency Makes Talks More Likely, Bloomberg, 25 octombrie 2019, https://www.bloomberg.com/opinion/articles/2019-10-25/iran-s-economic-resiliency-makes-talks-more-likely
2.Idem, Bloomberg, Iran’s Economic Resiliency
3.Iran’s stock market outstrips global rivals, Financial Times, https://www.ft.com/content/62c734d6-e5ae-11e9-9743-db5a370481bc
4.Iranian nation unsanctionable. We’ll negotiate anywhere necessary for nation’s interests, Iranian Ministry of Foreign Affairs, 11 noiembrie 2019, https://en.mfa.ir/portal/NewsView/568055/Iranian-nation-unsanctionable-We%e2%80%99ll-negotiate-anywhere-necessary-for-nation%e2%80%99s-interests
Editorial de Calistrat M. Atudorei, doctorand în filosofie, autorul cărții ”Planurile Americii pentru hegemonia mondială”, președintele Asociației ”Forumul Țărilor Nealiniate” din România
Opinia autorului ar putea să nu coincidă neapărat cu cea a redacției Sputnik.
