Președintele Klaus Iohannis a reluat declarațiile făcute presei cu ocazia deplasării la Londra, inclusiv chestiunea uluitoare privind posibila declarare a Chinei drept problema secolului XXI pentru NATO.
”NATO are nevoie de o strategie de reflecție, trebuie să răspundem la întrebările de genul cine este inamicul nostru, cine e aliatul nostru, cum trebuie să relaționăm cu noile puteri mondiale, de exemplu China”, a spus Iohannis.
În aceste condiții, evident că este corectă sintagma ”valorile NATO” – și nu cea consacrată istoric - ”valorile democrației”. Cu toate astea, Iohannis spune că ”Democrația face NATO foarte puternică, rezilientă”.
Și, totuși banii sunt cei mai importanți, se pare. ”Am avut discuții despre împărțirea corectă a obligațiilor, acel ”burdon sharing”.
”Toată lumea a înțeles că trebuie să plătească 2% pentru apărare - acea limită va fi atinsă de tot mai mulți aliați și nu a adus niciun fel de controverse”, a spus Iohannis, deși state puternice europene se opun, cel puțin faptic – Germania și Franța.
Ori, întrebarea firească a presei a fost dacă se pune problema ca România să dea mai mulți bani – peste acel 2%?
”Nu vom avea o creștere de peste 2%, dar nu o putem exclude, în viitor”, a spus Iohannis, care a atras atenția că pactul politic intern e prevăzut pentru 10 ani.
Dar, bomba vine acum – Iohannis spune: ”Acest procent permite dotări eșalonate pe mai mulți ani, ca să avem achiziții importante”.
Cu alte cuvinte Iohannis ignoră complet în răspunsul său – deci și în preocupările sale – producția internă – un alt mod de dotare – ci vrea doar achiziții!
”Există discuții care încearcă să evalueze dacă e suficient 2%... sunt membri NATO care dau peste 2%, SUA, chiar și un vecin al nostru”, spune Iohannis – ”în România, nu au fost discuții, nici cu Guvernul, nici cu Ministerul Apărării”, a anunțat Klaus Iohannis.
Cu toate acestea, Iohannis a discutat cu Trump în august această temă:
”Această chestiune am discutat-o deja anul trecut la sesiunea NATO de la Bruxelles. Preşedintele Trump este de părere că 2% este puţin şi va trebui să avem în NATO discuţie despre această cotă, dar ea nu este o temă specifică bilaterală, pentru că noi suntem la 2%, ne ţinem ce am promis şi acest lucru a fost remarcat pozitiv”, a declarat Iohannis anul acesta, în august, după întâlnirea cu președintele SUA, la Washington.
În concluzie – una dintre cele mai importante componente ale veniturilor industriale din trecut, cea din producția militară, este complet ignorată de oficialii români, în frunte cu președintele, care ar fi avut o bună ocazie să abordeze această temă la reuniunea NATO.
