MOSCOVA, 3 dec – Sputnik, Sofia Melenciuc. Liderii Alianței Nord Atlantice, organizație care, potrivit lui Emmanuel Macron, „se află într-o moarte cerebrală”, vor discuta cele mai vitale probleme. Ar fi greu acum să ghicim dacă aceștia vor reuși să păstreze atmosfera festivă a summitului care celebrează 70 de ani de la fondarea NATO. S-au acumulat atât de multe divergențe încât evenimentul, pentru orice eventualitate, se desfășoară departe de ochii lumii – la 30 de kilometri de centrul Londrei. RIA Novosti încearcă să afle dacă nu cumva acest eveniment se va transforma într-un praznic.
Moartea cerebrală la a 70-a aniversare
„Aflată pe o suprafață de 30 de acre, într-un sat pitoresc al comitatului Hertfordshire, stațiunea balneară The Grove este un loc de vacanță de cinci stele”: așa sună publicitatea hotelului, aflat la 28 de kilometri de centrul Londrei, unde se reunesc liderii statelor NATO.
La dispoziția acestora se vor afla complexele spa, terenurile de golf și restaurante. Totuși, se pare că oaspeții nu vor avea deloc timp la dispoziție pentru odihnă – s-au acumulat suficiente probleme, care dacă nu vor fi rezolvate, ar trebui să fie, cel puțin, puse în discuție.
“Europa se află la marginea prăpastiei”, spunea anterior liderul francez, Emmanuel Macron, menționând că UE ar trebui să-și asume calitatea nu doar de o forță economică, dar și una geopolitică, în caz contrar “își va pierde controlul asupra propriului destin”.
Totodată, el a pus la îndoială articolul cinci al statutului NATO, potrivit căruia “un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor”. În cei 70 de ani această normă a fost aplicată doar o singură dată – după atacul terorist din SUA în 2001.
Aliații l-au contrazis pe Macron: Alianța este viabilă. Cu toate acestea, toți înțeleg că există destul de multe probleme.
“Summitul este unul jubiliar, însă acest lucru nu contribuie la eliminarea unor divergențe. Dimpotrivă, acestea s-au accentuat”, a declarat agenției RIA Novosti Dmitryi Danilov, profesor la Institutul de Stat de Relații Internaționale de la Moscova (MGIMO), șeful departamentului Securitate Europeană al Institutului Europei din cadrul Academiei de Științe din Rusia.
Problemele invocate au nevoie de soluții principiale. La reuniunea recentă a miniștrilor statelor NATO de la Bruxelles au existat niște reacții concrete la afirmațiile lui Macron, consideră Danilov.
Un jubileu cu năbădăi
Într-un interviu oferit publicației britanice The Economist, Macron l-a criticat și pe principalul partener transatlantic al Europei – SUA. Potrivit lui, Alianța există doar datorită “garantului în ultima instanță”. “Trebuie să reevaluăm realitățile NATO în lumina unui angajament (dubios n.r.) al Statelor Unite față de Alianță”, a menționat el.
Șeful Republicii franceze a amintit cum Donald Trump era pe cale să dea peste cap summitul, adresând critici partenerilor în privința cheltuielilor pentru apărare, apoi a amenințat cu părăsirea organizației.
Presa americană, cu trimitere la sursele din Pentagon, a anunțat că Trump intenționează să-și reducă contribuțiile la bugetul Alianței de la 22 la 16 la sută. Mijloacele economisite ar urma să fie redirecționate către Georgia și Ucraina, ceea ce corespunde intereselor Blocului.
Totuși, potrivit lui Macron, Trump este primul lider american care nu împărtășește ideea “proiectului european”. Toate acestea se întâmplă, subliniază el, în timp ce Europa se opune ascensiunii Chinei, revenirii Rusiei și Turciei la autoritarism și instabilității interne, ceea ce era de neconceput acum cinci ani, s-a plâns Macron.
Unitatea este pusă la îndoială tot mai des și Alianța, ca organizație care asigură securitatea, pleacă în neființă, a explicat agenției RIA Novosti Natalia Eriomina, doctor în științe politice, profesor la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg.
„Pe de o parte, NATO rămâne cel mai mare bloc militar-politic din lume, însă în interiorul organizației se intersectează o multitudine de interese, afirmă expertul. Când exista o situație internațională, geopolitică clară, confruntarea între două tabere ideologice, alianța a fost unită, nu existau probleme legate de resurse financiare, nu exista o diviziune de atribuții, SUA se afirmau ca un lider incontestabil”. Acum situația este alta.
Factorul turcesc
Unul din principalele subiecte ale summitului este Turcia. Cel care toarnă gaz pe foc este liderul turc, Recep Tayyip Erdogan. Acesta s-a adresat stăpânului Palatului Élysée “la per tu”, punând la îndoială ponderea Parisului în cadrul organizației.
“Nu știu ce reprezintă pentru NATO Franța, însă Turcia este foarte importantă pentru Alianță”, a declarat el, continuând: “Macron a vorbit despre moartea cerebrală a NATO. Stimate Macron, mai întâi de toate, supune-ți controlului propriul tău creier, pentru că astfel de afirmații le pot face doar cei ca tine, cu creierul mort”.
Înaintând pretenții NATO, Macron se referă inclusiv la retragerea trupelor americane din Nord-Estul Siriei și dezicerea Washingtonului de aliații kurzi din regiune. Acest pas nu a fost coordonat cu partenerii europeni și a provocat o ofensivă a trupelor turcești în nordul Siriei.
Ankara, drept răspuns la tentativele aliaților de a se opune acțiunilor armatei turcești, a anunțat că nu va susține planul de apărare a Poloniei și statelor baltice de Rusia, atât timp cât Turcia nu va fi lăsată să desfășoare operațiuni împotriva kurzilor. Totodată, e cunoscută reacția Washingtonului la achiziționarea sistemelor rusești de apărare antiaeriană S-400, în locul sistemelor americane “Patriot”.
Turcia, potrivit lui Dmitryi Danilov, e un nod important al divergenților din interiorul organizației. „Turcii și-au exprimat opinia că NATO trebuie să-și respecte atribuțiile de asigurare a unei apărări colective, având în vedere securitatea tuturor aliaților, nu doar pe flancul estic”, spune el. Ankara este gata să blocheze eforturilor Alianței de consolidare a potențialului și activității operaționale în Est.
„E o chestie serioasă pentru că aici sunt implicate mai multe probleme: și relațiile cu Rusia, și triunghiul Europa – SUA – Turcia, și noua planificare militară NATO, luând în considerație faptul că Ankara este un aliat de neînlocuit”, a adăugat expertul, subliniind că deocamdată nu este clar cum va fi dezlegat acest nod.
China, spațiul cosmic și terorismul
Liderii statelor membre ale Alianței Atlanticului de Nord recunoscut spațiul cosmic ca o nouă sferă operațională.
Acest lucru vizează nu doar domeniul tehnico-militar. Sistemele spațiale vor fi întreținute, acum și în viitor, de Statele Unite. “Pe fundalul divergențelor transatlantice adânci, luarea unei astfel de decizii, probabil, ar presupune că Europa va deveni mai dependentă de strategia Washingtonului”, subliniază expertul.
Ascensiunea Chinei este o problemă strategică care nu va fi trecută cu vederea. Consolidarea pozițiilor Beijingului pe arena internațională îngrijorează statele NATO de pe ambele maluri ale Atlanticului. SUA au inclus China în lista principalelor amenințări pentru securitate, iar Uniunea Europeană a calificat China drept principalul oponent strategic și economic.
În ajunul summitului a fost evocată și problema terorismului. Pe 29 noiembrie, pe London Bridge au decedat doi absolvenți ai Cambridge-ului de mâna unui extremist înarmat cu un cuțit. Asasinul de 29 de ani a fost condamnat anterior pentru terorism, apoi eliberat înainte de termen acum un an.
S-ar părea că o astfel de amenințare ar trebui să-i unească. Totuși, conjugarea eforturilor este împiedicată de contradicțiile ideologice cu Moscova, menționează Natalia Eriomina.
Rusia continuă să reprezinte o amenințare
“Anume Rusia se opune eficient radicalismului islamist, în special, în Siria. De voie, de nevoie vor fi nevoiți să coopereze cu țara considerată periculoasă, continuă interlocutoarea agenției. Însă limitele ideologice, în care s-a blocat NATO, împiedică acest lucru.
“În afară de aceasta, Blocul a devenit mult mai eterogen. La Alianță au aderat statele fostului lagăr socialist cu experiența lor istorică, care contravine în multe privințe ideologiei Europei de Vest”, menționează Eriomina. Astfel de state aspiră la o cooperarea mai strânsă cu Washingtonul, în timp ce liderii europeni, dimpotrivă, își doresc mai multă independență în ceea ce privește securitatea.
De aceeași părere este și Dmitryi Danilov. “Ideologia nu permite schimbarea abordării Rusiei drept o amenințare pentru că această decizie trebuie să fie una comună, inclusiv din punct de vedere al cooperării practice”, presupune el.
Expertul reamintește: la summitul precedent liderul american a insistat asupra alăturării NATO coaliției antiteroriste. Acum liderul francez vorbește despre o exagerare a amenințării rusești. Există provocări mult mai serioase – cum ar fi combaterea terorismului. În opinia lui Macron, în cazul dat este imposibilă o coordonare fără Rusia.
Pentru Moscova această situație este una ambiguă. Pe de o parte – contradicțiile contribuie la accentuarea isteriei antirusești. Pe de altă parte – dacă alianța are probleme, înseamnă că în anumite direcții Rusia devine un actor și jucător principal pe arena politicii internaționale.
