BUCUREȘTI, 27 nov – Sputnik, Georgiana Arsene. Mai mult decât atât, economistul-șef al Băncii Naționale a României a vorbit despre concedieri și despre impozitarea pensiilor speciale.
Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României, a precizat că amânarea majorării punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 la 1,775 lei este unica măsură capabilă să aducă deficitul în apropiere, însă marginal peste limita de deficit bugetar de 3%.
Acesta spune că nu există alternativă la prorogarea, la amânarea articolului 86, aliniatul 2, litera b, din Legea nr. 127/2019 și că aceasta este singura măsură de a aduce deficitul în apropiere.
”Legea pensiilor prevede, în mod interesant, că ea, legea, intră în vigoare la 1 septembrie 2021, deci atunci are ea termenul de intrare în vigoare, cu excepţia creşterii care s-a făcut deja la 1 septembrie 2019 şi creşterii care intră în vigoare de la 1 septembrie 2020. Deci, din punct de vedere strict formal, nu trebuie modificat decât aliniatul 2, litera b din toată legea. Altceva poate să rămână acolo”, a declarat Lazea, potrivit agerpres.ro.
Economistul-șef al BNR a explicat că prorogarea creşterii cu 40% a punctului de pensie din septembrie 2020 poate avea loc urmând ca bugetul să ofere o creştere mult mai mică, de ordinul a câtorva procente, deci o creştere totuşi, care oricum va reprezenta o creştere, şi nu o reducere a pensiilor actuale, care oricum va duce la depăşirea deficitului de 3%, dar cu puţin peste această valoare, nu cu două sau trei procente, care oricum va fi finanţată din bani pe statul român nu îi are.
”Adică din împrumuturi din ce în ce mai scumpe, pentru că toată această Lege a pensiilor se bazează pe bani pe care statul român nu îi are pur şi simplu", a spus Valentin Lazea.
În opinia economistului-șef, mulți decidenți, dar și cetățeni își imaginează că o ajustare bugetară de 2,5% - 3% din PIB este "floare la ureche" şi, mai mult decât atât, că se poate face prin colectarea mai bună a impozitelor, taxarea suplimentară a pensiilor speciale, concedierea masivă a personalului bugetar şi aşa mai departe. Lazea spune că este o părere greșită și a atras atenţia că 0,1% din PIB înseamnă un miliard de lei, iar "a te juca cu cifre de magnitudinea 2,5%, adică 27 de miliarde de lei sau 5,5 miliarde de euro înseamnă că trăieşti pe altă lume".
Sursa citată a mai explicat că, în urma creşterii punctului de pensie la 1.265 de lei de la 1 septembrie 2019 rezultă un deficit suplimentar de circa 3,3 miliarde de lei sau 0,3% din PIB pentru ultimele patru luni din acest an şi de 10 miliarde de lei pentru 2020 sau 0,9% din PIB.
De asemenea, majorarea punctului de pensie la 1.775 de lei, cu 40%, va avea ca efect un deficit suplimentar de 10,6 miliarde de lei sau 0,96% din PIB în cele patru luni ale anului 2020, respectiv 31,8 miliarde de lei sau 2,7% din PIB pentru întreg anul 2021.
Astfel, în loc de un deficit de 3% din PIB, vom avea doar ca efect al Legii pensiilor deficite de 3,6% din PIB în acest an, 4,5% din PIB în 2020 şi 5,7% din PIB în 2021. Cifrele nu implică o recesiune, iar PIB-ul va creşte robust în aceşti ani.
Calculele de mai sus nu iau, însă, în considerație planificata recorelare a pensiilor presupusă să aibă loc în 2021 ca să corecteze inegalitățile dintre persoane ieșite la pensie în ani diferiți. Această corelare va adăuga un deficit suplimentar, necesar a fi finanțat prin împrumuturi externe, de aproape un punct procentual din PIB, astfel încât, în 2022, deficitul ar fi, în opinia lui Lazea, de 6,5% din PIB.
