Sfântul Stelian și-a împărțit averea săracilor și s-a retras în pustiu, pentru a se adânci în rugăciune și cunoașterea lui Dumnezeu. A intra într-o peșteră unde primea hrană de la înger.
Spre deosebire de alți pustnici, el nu s-a retras cu totul din lume, ci, din dragoste pentru oameni, mergea printre ei și îi ajuta, întorcându-se înapoi la chilie pentru odihnă, notează ziarullumina.ro.
Dumnezeu l-a învrednicit cu darul tămăduirii. Pe când se ruga, într-o noapte, Sfântul Stelian a simțit prezența lui Dumnezeu și a fost copleșit de Duhul Sfânt, iar în ziua următoare, chipul său strălucea arătând o bucurie profundă și o liniște sufletească pe care nu o mai cunoscuse până atunci.
Sfântul Stelian a pus mâna pe creștetul unui copil bolnav și a simțit cum puterea lui Dumnezeu trece prin mâna sa întinsă asupra micuțului suferind.
Copilul s-a vindecat imediat și, de atunci, Sfântul Stelian a început să fie căutat de oamenii aflați în suferință, copii, tineri sau bătrâni.
Multe familii îi încredinţau Sfântului Stelian educaţia copiilor lor şi astfel a luat naştere un loc unde mamele îşi puteau lăsa copiii cât timp ele se ocupau de treburile zilnice.
Prin grija față de copii și familii, prin vindecarea copiilor, dar și prin ajutorul dat mamelor, Sfântul Stelian avea să devină ocrotitorul copiilor și, în general, al familiei. Era mereu blând, binevoitor, plin de dragoste pentru cei din jur. Avea mereu un cuvânt de mângâiere pentru fiecare.
Sfântul Cuvios Stelian Paflagonul este pictat, în mod obișnuit, cu un copil în brațe, pentru neobosita sa misiune de a-i apăra pe cei mici. El îi ajută în mod special pe copiii bolnavi.
