BUCUREȘTI, 11 nov - Sputnik, Marius Holdean. Chiar dacă legea privind a fost atacată la CCR de PNL și USR, judecătorii constituționali au spus că actul normativ nu încalcă Constituția. Iohannis riscă prin blocarea acestei legi să atragă criticile românilor, fiind clar că intenția lui este ca aurul României să rămână în străinătate.
Klaus Iohannis s-a folosit de prerogativele sale de președinte pentru a cere reexaminarea Legii pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României
În textul trimis de președinție Parlamentului se arată că Legea pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României elimină posibilitatea stabilirii și menținerii de rezerve în aur depozitat în străinătate şi instituie termenul în care Banca Națională a României (BNR) trebuie să prezinte Parlamentului şi Guvernului raportul privind situația rezervelor internaționale, în ipoteza diminuării acestora până la un nivel care ar periclita tranzacțiile internaționale ale statului, precum şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere.
Președintele consideră că ”soluția legislativă preconizată prin articolul unic pct. 1 din legea supusă reexaminării este de natură să afecteze atribuțiile legale ale BNR și să creeze premisele îndepărtării de la compatibilizarea legislației BNR cu tratatele europene, cu Statutul Sistemului European de Bănci Centrale (SEBC) și cu cel al Băncii Centrale Europene (BCE) și să genereze dificultăți în aplicare, motiv pentru care se impune a fi reanalizată de către Parlament”.
De asemenea, Iohahnis mai spune că ”soluția legislativă preconizată nu ține cont de actualul context intern şi internațional, de rolul rezervelor internaționale şi nici de consecințele ce ar surveni în urma deciziei referitoare la depozitarea întregii rezerve de aur în țară. În acest context semnalăm că inițiatorii legii reexaminate nu au avut în vedere eliminarea posibilităţii stabilirii și menținerii de rezerve în aur depozitat în străinătate, ci doar limitarea cantității de aur depozitată în străinătate”.
Textul trimis la Parlament mai arată că ”intervenția legislativă supusă reexaminării ar putea avea drept consecință limitarea dreptului de a utiliza rezervele de aur în realizarea atribuțiilor legale ale BNR, ceea ce ar putea crea premisele creșterii costurilor de finanțare. Acest aspect ar putea interfera cu realizarea obiectivelor ce derivă din statutul BNR și, implicit, cu independența băncii centrale. Subsecvent, consecinţa următoare ar putea fi afectarea credibilității cu privire la capacitatea Băncii Naționale a României de a-și îndeplini, pe termen mediu și lung, obiectivul său fundamental de asigurare și menținere a stabilității prețurilor”.
Iohannis vrea ca tot ceea ce este legat de rezerva de aur să fie doar în atribuțiile BNR, ”iar decizia trebuie să derive din obiectivele BNR ce rezultă din statutul său, iar nu din intervenții de ordin legislativ, nesusținute de fundamente de ordin tehnic sau economic”.
BNR este supusă directivelor UE!
Elaborarea și implementarea politicii monetare reprezintă atribuții exclusive ale BNR, iar o modificare a statutului băncii centrale trebuie să se facă prin consultări prealabile nu doar cu BNR, ci și cu BCE și să urmărească eficientizarea activității băncii centrale, își arată președintele intenția de a nu lăsa pe nimeni să se atingă de domeniul condus de Isărescu.
Dar prin cererea sa de reexaminare, Iohannis reamintește că BNR nu este de fapt banca centrală independentă a României, ci un irganism supus UE, pentru că ”modificarea Statutului Băncii Naționale a României ...nu trebuie să se îndepărteze de la cadrul instituit prin Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE), prin Statutul SEBC și cel al BCE”. Mai mult, Iohanni invocă un act normativ din 2005: „De la data aderării, dispoziţiile tratatelor originare şi actele adoptate de instituții şi de Banca Centrală Europeană înainte de aderare sunt obligatorii pentru Bulgaria şi România şi se aplică în aceste state în condiţiile stabilite prin aceste tratate şi prin prezentul act.”
Iohannis mai arată că România, chiar dacă nu a a doptat moneda euro, proiectele de acte normative trebuie să aibă deja în vedere şi să respecte cadrul legislativ al Uniunii Europene care se va aplica în România după adoptarea monedei euro:
„Modificarea Statutului BNR fără o consultare prealabilă cu organismele monetare europene reprezintă o abordare opusă ideii de convergență nominală și îndepărtează România de la perspectiva adoptării monedei unice europene, la care s-a angajat”, se mai arată în documentul emis de Cotroceni.
Nicio independență, nicio decizie la nivel național, insistă Iohannis: ”orice modificare a Statutului BNR fără o consultare prealabilă a tuturor organismelor monetare europene se poate constitui într-un precedent periculos pentru economia României şi de natură a afecta funcționarea eficientă a BNR într-un cadru legislativ unitar la nivel european”.
Iar președintele României nu se ferește să aducă aceste argumente în timpul campaniei electorale, arătând că nu îi pasă de ceea ce cred românii și că, pentru el, direcția e clară, olbigatorie și nu se discută: România nu poate decide să facă ce vrea cu aurul său, nici cum să își gestioneze Banca Națională, nici să ia niciun fel de decizii economice independente!
