BUCUREȘTI, 5 nov - Sputnik, Dragoș Dumitriu. Instalarea ministrului Bogdan Aurescu a fost un adevărat spectacol – din păcate nu unul plăcut pentru cei care observă politica de câteva zeci de ani și au mai citit și câte ceva din prestanța și reușitele României pe plan internațional, în epocile trecute.
În primul rând, e de citat formula halucinantă cu care și-a început Iohannis discursul – pasajul fiind o adevărată declarație oficială de confirmare a statului de subordonare a României, practic de colonie.
Preşedintele Iohannis a definit priorităţile în politica externă a României, în ordine acestea fiind: 1. ”Parteneriatul strategic cu SUA”, 2. ”rolul în NATO”, 3. ”locul şi rolul în UE”, 4. ”consolidarea, întărirea şi extinderea parteneriatelor strategice”.
Abia la coadă: 5. ”o bună profilare în plan global”, 6. ”întărirea poziţiei şi a încrederii din partea statelor cu care ţara noastră are relaţii bilaterale”.
Deci, fără alte comentarii, prioritățile României vor fi subordonate, în ordinea stabilită de Iohannis – SUA, NATO și UE, eventual și altor ”parteneriate strategice”. Evident, nu putem decât să ne gândim la Germania.
Discursul lui Orban a fost o recunoaștere totală a conducerii politicii externe de către Președinte, cu secvențe de tip:
”Îi mulțumesc domnului președinte Klaus Iohannis datorită faptului că l-a avut colaborator pe domnul Aurescu a avut o prezență în această echipă, o prezență de prestigiu”, a spus Orban.
Dar, a făcut și o afirmație interesantă: ”Este necesară reorganizarea MAE pe principii de profesionalism, seriozitate, integritate și consecvență”.
Adică până acum, diplomația românească a fost organizată pe alte principii? Ciudat, pentru că în afara diferendului Israel Iohannis nu a avut obiecții.
Un lucru asemănător îl spune însă noul ministru de Externe, Bogdan Aurescu: ”Diplomația are nevoie de un suflu nou, de proiecte inteligente, așa încât profilul țării ă crească în beneficiul românilor - asta presupune o reformă serioasă, să redevenim un corp de elită”.
Deci, același semn de mirare: până acum… ce s-a întâmplat?
Dar să-i dăm din nou cuvântul lui Klaus Iohannis, care a lovit puternic în ”pesediști”, preocuparea sa principală și în această perioadă electorală.
”Respir ușurat!”, a spus Iohannis, ”Politica externă a avut în ultimii trei ani și jumătate de suferit. Lideri PSD-iști diletanți au crezut că se pot profila folosind politica externă a României. Eroare!”.
Apoi, Iohannis a făcut o afirmație la care nu a făcut precizări: ”Singurul lucru pe care l-au obținut este decredibilizarea României cu relația cu mulți parteneri cu care am avut legături strânse și încredere reciprocă”.
”Știți foarte bine care sunt dosarele ratate de guvernarea PSD și aș menționa numai dosarul ONU, unde am avut o poziție de stat foarte bună și în final nu ne-am atins obiectivul”.
Deci, președintele Iohannis se referă la țările arabe, supărate pentru decizia ciudată a Guvernului Dăncilă de a se coaliza cu SUA și Israel în intenția de a muta ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim. Ori, nu pusese Iohannis 1 minut mai devreme SUA pe primul loc? Decizia ”diletanților” de la București a fost similară cu a cele ale lui Donald Trump și Benjamin Netanyahu!
”Este cazul să reparăm ce au stricat PSD-iștii, este cazul să refacem încrederea partenerilor noștri în România, în politica externă a României”, spune acum Iohannis, completând ”Politica externă a României pe care cred că am condus-o rezonabil a avut în ultimii trei ani”.
Asta după ce, timp de peste 2 ani, nu a numit ambasador în Israel, deși propunerea era pe masă!
Am remarcat că Iohannis i s-a adresat șefului diplomației familiar, ”Bogdan”, subliniind astfel relația, ca de la mare la mic. Iohannis a adăugat discursului său un cuvânt – ”profilat” – pe care l-a folosit în mai multe rânduri, de exemplu ”Bogdan este unul dintre cei mai profilaţi diplomaţi români (…) s-a profilat extraordinar de pozitiv cu acel renumit proces de la Haga pe care l-a câştigat pentru România”
De fapt, acel proces, rampa de lansare a lui Aurescu, nu e considerat de specialiști o victorie – ci dimpotrivă, dacă e să ne luăm după fostul profesor al actualului ministru, celebrul Valentin Stan. Dar, asta e o altă problemă.
Concluzionând, instalarea de la Externe a pus interesele specifice României undeva pe locurile 5- 6 în ordinea priorităților, după SUA, NATO, UE etc. strategici – și a scos semnul egal dintre ministru de Externe și sintagma ”șef al Diplomației”. De azi, Externele sunt conduse de ”Bogdan, îl ştiţi foarte bine, a început activitatea în minister”. Popular spus ”Bogdănel, îl știți de mic…”
Pe scurt, o situație unică în istoria MAE, un spectacol cel puțin ciudat oferit de trio-ul Iohannis, Orban, Bogdan (Aurescu). Adică MAE ”al meu”. Totul ar fi comic, dacă nu ar fi tragismul recunoașterii oficiale a statutului de colonie al României.
