BUCUREȘTI, 4 nov – Sputnik, Georgiana Arsene. Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar – ARACIP - evaluează calitatea educației oferite de instituțiile de învățământ preuniversitar, dar și de alte organizații furnizoare de educație. Ele autorizează, acreditează și evaluează instituțiile de învățământ preuniversitar.
În realitate, profesorii sunt obligați să completeze dosare întregi, pentru a demonstra că totul este făcut așa cum se cere, cu toate că viața bate filmul. Cu alte cuvinte, angajații din sistemul de învățământ se plâng că sunt îngropați în hârtii, iar timpul alocat acestui proces de completare a documentelor le ia mai mult timp decât cel dedicat copiilor.
”De fapt, orice activitate cerută profesorilor trebuie să aibă la bază un singur criteriu: cum îmbunătățește procesul de învățare. Dacă cerem ceva profesorilor, întrebarea ar trebui să fie dacă îi ajută cu ceva la clasă, dacă face procesul de învățare mai eficient. Dacă nu, trebuie renunțat la cerința respectivă. Iar dacă ARACIP nu face procesul de învățare mai eficient, cum pare că este cazul, ar trebui luat de pe spatele profesorilor”, a explicat Radu Szekely, potrivit evz.ro.
Acesta spune că s-a întrebat de multe ori cu cât sau cum a crescut nivelul de educație al copiilor și performanța sistemului de învățământ de când s-a înființat ARACIP-ul. Szekely a explicat că, dacă ar fi crescut măcar cu un procent la nivel macro, atunci ARACIP-ul își justifică existența.
”Dar, din păcate, toate analizele macro sunt departe de țintele asumate, nivelul de satisfacție este în scădere pentru toate grupurile de beneficiari și pentru angajați, politicile din învățământ nu se pot baza pe date furnizate de ARACIP”, a subliniat Radu Szekely.
ARACIP reacționează
Constantin-Șerban Iosifescu, președintele ARACIP, spune că instituția pe care o conduce realizează periodic recomandări în vederea îmbunătățirii calității învățământului preuniversitar.
”Fiind preocupați de impactul activităților de evaluare externă, am constatat, pe baza analizei datelor colectate din peste 80% dintre unitățile de învățământ preuniversitar, că școlile evaluate de ARACIP își îmbunătățesc performanța față de cele neevaluate”, a menționat Iosifescu pentru evz.ro.
Acesta a reacționat, însă, pe pagina sa de Facebook, acolo unde îi reproșează fostului consilier al Ecaterinei Andronescu faptul că acesta iubește un anumit sistem de învățământ și că nu cunoaște atribuțiile legale ale ARACIP.
Iosifescu îl întreabă de ce nu a facilitate demersul ARACIP de aprobare a unor noi standarde și a unei noi metodologii de evaluare ”după sufletul dânsului”, motivând că noile standarde și noua metodologie tocmai cu asta se ocupă. Mai exact, merg pe proces și pe rezultate.
”Ce a făcut pentru reducerea numărului de documente solicitate școlilor prin regulamentele (de exemplu, ROFUIP) și metodologiile întocmite de Minister? ARACIP nu a CREAT niciunul dintre documentele cerute. ȘI le cerem pentru că sunt acte normative (inclusiv aceste regulamente și metodologii) care le impun, nu pentru că ne face plăcere”, a scris Iosifescu.
Acesta l-a întrebat și ce a făcut pentru funcționarea și corelarea bazelor de date ale Ministerului Educației Naționale și ale structurilor aflate în coordonarea sau subordonarea MEN, dar și ce a făcut pentru a media relația cu alte ministere și autorități.
Radu Szekely nu este singurul expert care pune sub semnul întrebării eficiența ARACIP. Reamintim că Monica Anisie, ministrul desemnat pentru Educație, a declarant că una din măsurile care trebuie urgent rezolvate este cea legată de reducerea numărului imens de hârtii cu care este împovărat cadrul didactic ”care, în loc să se preocupe de educația elevului, se preocupă de construirea hârtiilor cerute de minister, inspectorat sau ARACIP”.
