BRUXELLES, 31 oct - Sputnik, Daniela Porovăț. Primul care a lansat semnalul de alarmă și rolul esențial al României în definitivarea noii Comisii a fost politico.eu:
”În ceea ce a fost o sincronizare groaznică pentru Von der Leyen, în această lună guvernul român a căzut după ce premierul social-democrat Viorica Dăncilă a pierdut votul de încredere din partea parlamentului. În absenţa unui guvern cu atribuţii depline, nu există cineva care să nominalizeze un comisar european. Aceasta este o problemă pentru Von der Leyen întrucât alegerea iniţială a Bucureştiului a fost respinsă de Parlamentul European, iar o a doua nu a fost oficial acceptată”, arată publicația care încearcă să dezlege ițele complicate ale politicii de la București de care depinde noua Comisie Europeană într-un articol intitulat ”Europa așteaptă după România”.
Ideea a fost preluată de presa germană și franceză. Der Spiegel arată că după o primă amânare noua Comisie Europeană urmează să-şi înceapă de fapt activitatea la începutul lunii decembrie, dar nici măcar acest termen nu este sigur din cauza crizei guvernamentale din România.
Un candidat sau o candidată pentru postul unui comisar european îi mai lipseşte Ursulei von der Leyen pentru ca noua sa Comisie Europeană să primească în sfârşit binecuvântarea Parlamentului European, arată publicația germană, care descrie cum candidați Franței și Ungariei, Thierry Breton şi Olivér Várhelyi, au fost acceptați în grabă să ocupe locurile goale, în timp ce situația incertă din România îi pune probleme mari Ursulei von der Leyen.
Întrebarea care pune pe jar Europa: Cine pune comisarul în România?
Disputa se duce în jurul identităţii celui care are voie să propună comisarul european: actualul guvern social-democrat interimar sau – dacă luni va fi cazul – noul guvern pe care îl va conduce Ludovic Orban, explică Der Spiegel.
Pentru presa germană, Ursula von der Leyen se află într-o situație imposibilă, o problemă pe care a acutizat-o personal şi mai mult atunci când a expediat o scrisoare la Bucureşti în care a somat actualul guvern interimar să nominalizeze în sfârşit un comisar.
Scrisoarea Ursulei von der Leyen a readus-o pe scenă pe premierul demisionar român. Aceasta a dat curs solicitării şi l-a nominalizat pe fostul ministru european Victor Negrescu, un prieten al partidului, motivând că a răspuns exclusiv solicitării venite din partea Ursulei von der Leyen.
Preşedintele Iohannis, un apropiat al PPE, a protestat imediat afirmând într-o declaraţie că “primul ministru demis nu are căderea să propună în numele României candidaţi pentru funcţia de comisar european”.
Rezultatul: Von der Leyen a respins nominalizarea pe motiv ca acest candidat nu a fost susţinut de preşedintele României, o dispută care a avut darul de a tergiversa şi mai mult startul prevăzut cu piedici al Comisiei.
Publicația se teme că o amânare pentru 2020 ar constitui un semnal cu adevărat negativ și mai este și problema apartenenței politice a comisarului României, care trebuia să revină socialiștilor europeni, prin PSD. Acum, ocuparea funcţiei de comisar de către membri ai PPE ar fi o lovitură pe obrazul social-democraţilor care considerau până acum că funcţia “le aparţine”, iar fără votul socialiștilor europeni Ursula von der Leyen nu-şi va putea trece Comisia în Parlament și întreaga Comisie va fi respinsă, mai arată Der Spiegel.
Se strică negocierea între popularii și socialiștii europeni
Publicația franceză Les Echos reia problema cam în aceiași termeni și avertizează: Comisia Europeană se confruntă cu riscul unei noi amânări din cauza României.
Incertitudinea politică din România ar putea complica un pic mai mult sarcina președintelui ales, iar echilibrul politic global riscă să fie fragilizat la nivel european, observă Les Echos. ”Va fi întârzierea... întârziată?”, spune cotidianul, în timp ce Ursula von der Leyen, care trebuie să îi ia locul lui Jean-Claud Juncker la șefia Comisiei Europe, a trebuit deja să amâne, pe 1 decembrie, data la care ea și echipa sa vor trebui să își ocupe funcțiile. Ideea că trebuie să aștepte două luni este acum menționată pe holurile instituției, precizează publicația.
"Sigur că există necesitatea de a se derula bine procedura de aprobare de către Parlamentul UE a noilor candidaţi propuşi de Franţa şi Ungaria. Există, de asemenea, incertitudine asupra situaţiei din Marea Britanie, care, în mod logic, va trebui să desemneze un comisar, deoarece rămâne membră UE în următoarele săptămâni. Dar, mai presus de toate, este vorba de foiletonul politic din România", comentează cotidianul francez.
Un tablou tot mai interesant în care România joacă un rol fundamental nu doar prin întârzierea noii Comisii Europene, ci și prin afectarea echilibrului politic greu dobândit între popularii europeni și socialiști, ceea ce pune sub semnul întrebării reușita Ursulei von der Leyen de a trece de Parlamentul European cu noua sa echipă după ce și votul pentru ea ca și șef al Comisiei Europene a fost destul de strâns.
