BUCUREȘTI, 25 oct - Sputnik, Marius Holdean. Cele trei asociații care au luat atitudine împotriva Raportului MCV sunt Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) şi Asociaţia Procurorilor din România (APR).
Organizațiile sunt conduse de judecătoarele Andreea Ciucă (AMR) și Florica Roman (AJADO), precum şi de procuroarea Elena Iordache (APR), toate având o atitudine critică și lucidă față de activitatea Laurei Kovesi pe când era la conducerea DNA.
„În primul rând, în mod inacceptabil, rapoartele creează, contrar realităţii, impresia imparţialităţii surselor şi informaţiilor pe care se întemeiază şi a suficienţei acestor informaţii. (…) În realitate, Comisia şi-a întemeiat considerentele şi recomandările din cele două rapoarte doar pe opiniile unor asociaţii profesionale care îi validează tezele şi prejudecăţile fără rezerve, ignorând asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor care aduc critici clare şi întemeiate cu privire la sistemul judiciar din România atunci când este cazul”, se arată în poziția publică a celor asociații amintite.
Acestea atrag atenția că nici AMR (persoană juridică de utilitate publică, având peste un sfert de secol de activitate), nici APR (cea mai veche asociaţie a procurorilor din România) și nici UNJR nu au mai fost invitate la întâlnirile cu delegaţia Comisiei Europene după anul 2016.
AMR, AJADO şi APR consideră că este inadmisibil ca, folosind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, Comisia Europeană să impună României „revenirea la practicile abuzive ale imixtiunii serviciilor secrete în actul de justiţie”.
Eșecuri și ilegalități trecute sub tăcere
Dar, cel mai grav lucru despre MCV, spun cele trei asociații, este faptul că ”rapoartele trec sub tăcere eşecurile răsunătoare ale luptei anticorupţie, colaborările nelegale între organele judiciare şi serviciile secrete, încălcările grave ale drepturilor fundamentale ale cetăţenilor români, documentate inclusiv prin hotărâri judecătoreşti definitive, la dispoziţia Comisiei, dacă era interesată cu adevărat de prezentarea unei situaţii complete şi reale”.
Mai mult, o scurtă analiză a considerentelor şi concluziilor Rapoartelor MCV relevă probleme grave care ţin de nesocotirea vădită a realităţii, a faptelor şi/sau de necunoaşterea rolului şi modalităţii în care legea prevede funcţionarea instanţelor şi parchetelor din România, mai precizează asociațiile amintite.
Asociațiile mai atrag atenția că nici colaborarea dintre serviciile secrete şi sistemul judiciar, organizată şi desfăşurată în afara legii, aşa cum rezultă din clauzele protocoalelor declasificate şi cum a stabilit argumentat Curtea Constituţională, nu a fost denunţată de aceste rapoarte MCV sau cele anterioare.
Protocoale secrete și măsuri de supraveghere
Iată și alte aspecte care au trezit îngrijoarea magistraților români:
„Comisia Europeană nu este îngrijorată de gravitatea încheierii şi aplicării, în afara legii, a unor protocoale secrete între instituţii de la vârful sistemului de justiţie şi serviciile secrete, nici de încălcarea gravă a drepturilor fundamentale pe care folosirea protocoalelor a generat-o, ci de faptul că decizia Curţii Constituţionale prin care aceste protocoale au fost declarate nelegale va afecta lupta anticorupţie”.
De unde și îngrijorarea privind recomandarea Comisiei Europene de a se crea un sistem „mai robust” de măsuri de supraveghere tehnică a cetăţenilor, „în contextul în care România are zeci de mii de mandate de supraveghere tehnică cerute de parchete şi mii de mandate pe siguranţa naţională, cerute de serviciile de informaţii, admise, în fiecare an, aproape în totalitate, de către instanţe”, mai arată cele trei asociații de magistrați.
