"Premisa obligatorie" pentru numirea candidatului francez este "de a organiza o majoritate politică de acţiune pentru următorii cinci ani", a explicat preşedinţia franceză cu două zile înainte de summitul de la Bruxelles.
Președinția Franței observă că "vom avea o dificultate de a acţiona" la nivel european "dacă nu vom ţine cont de tensiunile" din Parlamentul European, care a respins comisarii propuşi de Franţa, Ungaria şi România, şi de votul strâns din iulie în favoarea noii preşedinte a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
În opinia Palatului Elysee, ar fi "distructiv să ne închidem într-o astfel de ambianţă" de "tensiuni între familiile politice" şi de "dorinţă de revanşă", mai ales că "Avem un interes comun, foarte important, ca lucrurile să se stabilizeze în zilele care vin".
Emmanuel Macron vrea să rezolve situația de instabilitate din Parlamentul European inițiind "contacte politice cu ocazia Consiliului European" de la Bruxelles. El va participa joi la reuniunea Renew Europe, mişcarea de centru la care a afiliat partidul prezidenţial LREM după alegerile europene.
După respingerea lui Sylvie Goulard, vizată de o anchetă judiciară în Franţa şi respinsă joi din motive etice de către eurodeputaţi, Macron a vorbit despre o "criză politică" în Europa. Reacțiile similare ale României și Ungariei după respingerea candidaților celor două țări au fost taxate drept imixtiune politică, spre deosebire de gestul similar al Franței care își permite să blocheze intrarea în activitate a Comisiei Europene, anunțată deja a fi amânată pentru 1 decembrie în loc de 1 noiembrie din cauza comisarilor lipsă.
Este pentru prima dată când un candidat propus de Franţa pentru un post de comisar este respins de către Parlamentul European, dar diferența de tratament față de Franța prin comparație cu atitudinea cu care au fost tratate România și Ungaria într-o situație similară este izbitoare.
