BUCUREȘTI, 15 oct - Sputnik, Marius Holdean. Intenţia declarată a Preşedintelui Iohannis de a "rezolva", adică a desfiinţa, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ), desfiinţare dorită şi de o serie de partide, demasca adevăratul obiectiv al acestora, de restauraţie a controlului serviciilor de informaţii şi a politicului asupra justiţiei, spune judecătorul Florica Roman, preşedintele Asociaţiei Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului într-un comunicat transmis presei.
”SIIJ a fost şi este susţinută de către magistraţii corecţi care au văzut şi luat poziţie atât împotriva presiunilor şi abuzurilor făcute de DNA asupra judecătorilor şi procurorilor, cât şi împotriva presiunilor serviciilor de informaţii şi ale politicului asupra justiţiei. Numirile în conducerea Parchetului General, DNA şi DIICOT sunt toate politice, implicând decizional numai ministrul justiţiei şi Preşedintele României, ambii oameni politici”, se mai spune în comunicatul AJADO.
Florica Roman atrage atenția că în acest moment ”toate aceste trei parchete au conducere interimară, ceea ce le face şi mai controlabile de către Preşedinte. Amintim că procurorul-sef DIICOT a fost forţat să demisioneze la presiunea Preşedintelui României, presiune pe care asociaţii ale magistraţilor, care pretind că apără independenta procurorilor şi a justiţiei, au ignorat-o deplin”.
Judecătoarea amintește că la DNA a existat, într-un mod total lipsit de transparentă, un serviciu special pentru anchetarea magistraţilor, care era sub comanda procurorului şef al DNA, numit politic.
Atac la politizarea justiției
Politizarea este dezvăluită în continuare prin procedurile de accedere în DNA:
”Condiţia de accedere a unui procuror în DNA, şi implicit în acest serviciu special, era de minim 6 ani experienţă (din care 2 erau anii stagiaturii, deci 4 ani efectiv lucraţi că procuror definitiv) şi un interviu complet netransparent cu procurorul şef DNA, numit politic.
S-a ajuns astfel că procurori de la parchete de pe lângă judecătorii, fără experienţă, care au promovat la DNA în baza unui interviu netransparent şi lipsit de obiectivitate cu un procuror-sef numit politic, să investigheze magistraţi pentru infracţiuni de competenta DNA. În acelaşi timp, în rest, pentru cea mai măruntă infracţiune magistraţii trebuie să fie investigaţi, conform legii, de procurori cu grad minim de parchet de pe lângă curţile de apel”, mai arată judecătoarea.
Ea atrage atenția că ”la această lipsă de experienţă a procurorilor din DNĂ, care i-au anchetat pe judecători şi procurori, s-a adăugat cooperarea subterană şi în afara legii dintre DNA şi SRI în urma căreia, pentru a se da exemple şi a "băga frică" în magistraţi, se punea presiune pe unii dintre ei prin dosare fabricate soldate deja cu eşecuri răsunătoare”.
Judecătoarea arată că, dacă în DNA, şi implicit în cadrul fostului serviciului special pentru anchetarea magistraţilor din cadrul DNA, puteau intra procurori în baza unui interviu netransparent cu procurorul şef, numit politic, accederea în SIIJ se face în baza unui interviu în faţa unei comisii formată exclusiv din membri CSM, interviu care este transmis live.
„Aceste criterii, precum şi altele pe care le găsiţi în Legea 304/ 2004, au fost gândite tocmai pentru a stopa orice presiuni asupra magistraţilor cinstiţi şi corecţi, dar în acelaşi timp pentru a garanta romanilor că magistraţii care au comis fapte penale vor fi traşi la răspundere penală în mod profesionist, la fel ca orice cetățean care încalcă legea.
Aşadar, subliniem încă odată, nici un om politic nu este implicat în selecţia şi numirea procurorului şef sau a procurorilor din cadrul SIIJ”, subliniază președinta AJADO.
Iohannis și partidele își fac un obiectiv politic din controlul justiției
De unde și criticile aduse de Asociație:
”Cu toate acestea, atât Preşedintele Iohannis cât şi unele partide politice îşi manifesta determinarea să desfiinţeze secţia invocând repetat că funcţionarea acesteia va pune presiune asupra judecătorilor şi procurorilor pentru că s-ar afla sub control politic”, se arată în comunicat.
Acuzele aduse de judecătoare sunt frontale: ”A face un obiectiv politic, cu precădere de campanie electorală pentru prezidenţiale, din desfiinţarea SIIJ, înseamnă că scopul real al celor ce-l promovează este revenirea justiţiei la anii abuzurilor şi restauraţia controlului serviciilor şi a politicului asupra justiţiei. Nu poţi clama decât ipocrit că doreşti independenţa justiţiei când, de fapt, vrei să controlezi politic toate parchetele şi blamezi necontenit singura structură de parchet aflată complet în afară influenţelor politice”.
Pentru judecătoare, ”cât timp CSAT este format exclusiv din politicieni şi şefi ai serviciilor de informaţii, aflaţi sub comanda Preşedintelui României, care este şi şeful CSAT, este evident că includerea Procurorului General în CSAT însemna un control total al serviciilor şi politicului asupra parchetelor”.
Pentru Asociație, ”înfiinţarea SIIJ şi modul în care a fost reglementata organizarea şi funcţionarea acesteia este o garanţie pentru cetăţenii României că vor fi cercetaţi penal de procurori imparţiali şi independenţi şi că vor fi judecaţi de judecători liberi, care se supun numai legii, în afara oricăror presiuni şi influenţe”.
De asemenea, mai spune comunicatul, SIIJ este şi o garanţie că, în conformitate cu principiul constituţional al egalităţii în faţa legii, magistraţii care încalcă legea vor fi traşi la răspundere, la fel ca orice alt roman, de procurori independenţi de orice influenţe.
