Destinația cheltuielilor de consum arată că o mare parte din veniturile românilor merg pe hrană și băuturi nealcoolice, și anume 34,2% din consumul gospodăriilor.
Nici utilităţile gospodăriilor (apă, gaze şi electricitate) nu sunt ieftine, acestea acoperind 14,4% din cheltuieli.
Mai departe, pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte au fost alocate 8% din cheltuieli, 7,4% pentru transport, 5,1% pentru sănătate, 3,2% pentru recreere şi cultură. Codașă rămâne educația, unde sunt alocați 0,6% din cheltuieli.
Veniturile băneşti au fost, în medie, de 4390 lei lunar pe gospodărie (1694 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 375 lei lunar pe gospodărie (145 lei pe persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (68,1% din veniturile totale ale gospodăriilor), se mai arată în studiul Institutului Naţional de Statistică.
La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (18,0%), veniturile din agricultură (1,8%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,2%), cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (0,9%) precum şi veniturile în natură (7,9%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,6%).
Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).
Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,8%).
