BUCUREȘTI, 21 sept – Sputnik. Un grup de 40 de lucrători români au acționat în judecată compania care s-a ocupat de construcția sediului NATO la Bruxelles. Aceștia afirmă că nu li s-a achitat o sumă importantă pentru câteva luni de muncă. Instanța a recunoscut încălcarea drepturilor acestora, iar cazul a intrat în atenția inspecției sociale, a anunțat vineri agenția RIA Novosti avocatul reclamaților, Jehan de Lannoy.
Pârâții resping acuzațiile, declarând că nu poartă răspundere pentru acțiunile companiei subcontractate, intrate în faliment.
Construcția noului sediu NATO la Bruxelles a durat câțiva ani și a costat peste 1,2 miliarde euro. Fiecare membru al NATO a contribuit la această sumă proportional cu PIB. Spațiul de lucru al complexului cuprinde 250 mii metri pătrați. În clădirea cu șapte niveluri pot activa în același timp peste 1,5 mii de reprezentanți ai delegațiilor naționale, 1,7 mii de civili și militari, 800 de colaboratori ai comisiilor NATO. Pe teritoriul complexului există un bazin, sală de sport, bănci și magazine.
“Belgia a încredințat lucrările de construcție unui consorțiu de companii (BAM Alliance), care au divizat proiectul în mai multe subcontracte și pentru fiecare din aceste fragmente au fost organizate licitații, în cadrul cărora au fost cerute garanții solide. Unul din concursuri a câștigat compania slovenă de construcții MTB Slovenia, care s-a ocupat anterior de proiecte majore”, a relatat avocatul Jehan de Lannoy.
Potrivit lui, acest consorțiu a expediat reprezentanților companiei slovene o scrisoare în care îi anunță că au câștigat concursul. Totuși, peste câteva săptămâni contractul a fost încheiat cu o altă companie, ce avea o denumire similară – MTB Belgium.
“Era o nouă companie, lipsită de orice garanții. Aceasta, la rândul ei, a contractat muncitori români. În contract e prevăzut că plățile urmau să fie efectuate la expirarea a termenului de trei luni. Când a venit momentul achitării salariilor, angajații au invocat mai multe motive pentru a amâna plata. În cele din urmă, după patru luni muncitorii au rămas fără bani, valoarea datoriei ridicându-se la 450 mii euro”, a adăugat avocatul, menționând că această companie subcontractantă a falimentat.
“Cel mai extraordinar în toate această poveste este faptul că totul s-a întâmplat în cel mai protejat șantier din Belgia. Cum unor muncitori europeni le-ar putea trece prin minte că nu vor fi plătiți? În realitate, există o anumită lacună, din momentul în care am ajuns în această situație”, spune juristul. El a mai comunicat că deja “a obținut o decizie a curții de apel în acest dosar, în care se spune că a fost comisă o neregulă”.
“Totuși instanța de judecată urmează să examineze relațiile de cauzalitate”, a spus Jehan de Lannoy, adăugând că examinarea urmează să aibă loc la sfârșitul acestui an. Potrivit lui, la proces pârâții au declarat instanței că „nu poartă nicio răspundere”. “Au adus argumente de ordin tehnic, explicând de ce nu trebuie să plătească. În legătură cu acest fapt, Curtea de Apel din Bruxelles a solicitat explicații suplimentare”, a declarat avocatul.
“Astăzi am fost contactat telefonice de inspecția socială, care s-a interesat de acest caz. Ei spun că e un abuz care se întâlnește des pe marile șantiere din Belgia, când sunt create mari piramide, la baza cărora se află constructorii, plătiți cu 10 euro pe oră. Problema constă în faptul că oficial e vorba de firme subcontractate, iar în practică sunt doar furnizori de forță de muncă. Acest lucru se face pentru a reduce costurile. Însă, acest lucru contravine cerințelor de protecție socială, pentru că un muncitor trebuie să primească 30 de euro, beneficiind și de un pachet social”, explică apărătorul.
El a menționat că este vorba de acțiunile unui fondator a companiei subcontractante, care figurează în dosar.
