BUCUREȘTI, 19 sept – Sputnik, Georgiana Arsene. Moraru spune că toate cadrele didactice muncesc, însă problema este că, într-un sistem nemonitorizat și necontrolat de funcții de feed-back, munca la clasă are și caracter transformațional, cuantificabil.
”Nu știm ce progrese fac în școli copiii noștri. Cât progres se datorează creșterii și dezvoltării naturale? Cât progres vine odată cu programul educațional al școlii? Câtă creștere din mediile informale, online sau academice plătite, prin meditații acasă?”, a scris Moraru.
În opinia sa, copiii ce intră în grădinițe și clase primare cu probleme de atenție, vocabular sărac, coordonare motrică fină și grosieră slabe, logică dezorganizată, ies din școli și grădinițe tot cu probleme de atenție, tot cu decalaje în limbaj, cu stângăcii motrice, cu pași logici incipienți în gândire.
”Ce intră slab iese slab. Ce intră de top iese de top. Ce intră cu mari dificultăți iese și mai etichetat, învinovățit, rușinat. Cu ceva excepții și pedagogi cu har, care nu au, însă, impact generalizat pe media copiilor dintr-o comunitate sau alta. Și nici putere de a-și propaga bunele practici către ceilalți profesori”, a precizat expertul educațional.
Situația se agravează în gimnaziu și apoi în liceu. Moraru admite că mai este vorba și despre familiile elevilor care nu se implică, nu sunt educate sau atente etc.
Potrivit sursei citate, avem cel mai netransformațional sistem de Educație din Europa, o grămadă de evenimente și dezbateri pe Educație, dar și standarde de lucru, însă numai pe hârtie.
”Avem organisme de control, inspectori și experți cocoțați piramidal pe umerii celuilalt, până sus de tot. Nu avem oameni care să responsabilizeze alți oameni. Ne apărăm unul altuia nepăsarea, nerelevanța, orele de program”, a punctat Moraru.
