Aceștia afirmă că avem deficite comerciale și de cont curent, ajunse la maxime istorice, însă supralichiditatea din piața bancară, indusă într-o mare măsură și de rectificarea bugetară a Finanțelor încă dă o senzație de confort deplin.
Trezorierii spun, în schimb, că de la anul bula confortabilă în care ne aflăm se va sparge. Efectele imediate vor fi creșterea cursului valutar și majorarea dobânzilor.
În primele șapte luni ale anului 2019, deficitul comercial s-a extins cu 25% față de aceeași perioadă din 2018, la 9,5 miliarde de euro.
Economiștii ING Bank spun că numai în iulie a adăugat 1,76 miliarde de euro la deficitul comercial, cea mai mare sumă lunară până în acest an și doar a doua cea mai mare de la sfârșitul anului 2008.
Cu toate acestea, licitaţiile de titluri de stat sunt mai mereu suprasubscrise graţie unei lichidităţi generale a pieţei monetare, informează economica.net.
Trezorierii-șefi ai unor bănci comerciale nu se așteaptă la mari fluctuații și văd mișcările leu-euro între limitele 4,72-4,75 lei, chiar 4,78 de lei.
Aceștia spun că supralichiditatea din piață este indusă de faptul că persoanele fizice și juridice creditabile s-au împuținat considerabil, iar băncile se îndreaptă numai spre titluri de stat ca mijloc de investiție.
Economica.net precizează că supralichiditatea se datorează și banilor noi introduși în piață de către Ministerul Finanțelor Publice după rectificarea bugetară, în ciuda sterilizărilor săptămânale ale BNR, dar și injecțiilor făcute de multe fonduri de investiții străine – mai puțin în această săptămână.
Aceste investiții se vor relua, după deciziile Băncii Central Europene și a Federal Reserve.
Dealerii bancari sunt, însă, pesimiști și spun că în cel mult două luni această supralichiditate din piață va dispărea.
Cu toate că în anul 2019 deficitul bugetar se va putea încadra în limita de 3% cu prețul unor investiții zero, anul viitor, bula deficitelor și dezechilibrelor acumulate în acest an se va sparge, mai notează economica.net.
Astfel, vom avea parte de o explozie a deprecierii cursului de schimb, ce va fi urmată de o majorare a dobânzilor, inclusiv la împrumuturile statului de la bănci.
