BUCUREŞTI, 9 sept – Sputnik, Doina Crainic. Românii care lucrează în Italia în baza unui contract de muncă legal înregistrat îşi pot depune demisia fără să prezinte o justificare, respectând doar obligaţia preavizului.
Atunci când încetează raportul de muncă, fie că e vorba de concediere sau de demisie, lucrătorul are întotdeauna dreptul la lichidare sau TFR, chiar dacă munca este temporară, discontinuă sau de câteva ore pe săptămână. Aceleași prevederi sunt valabile și pentru persoanele care lucrează fără un contract de muncă, potrivit rotalianul.com.
Dacă lucrătorul munceşte „la negru”, se consideră că acesta are toate drepturile bănești pe care le-ar fi avut și în cazul în care ar fi avut un contract de muncă legal înregistrat, după cum menţionează laleggepertutti.it.
În aceste condiţii, lucrătorul „la negru” are dreptul să pretindă și să primească:
- retribuțiile lunare până în ultima zi de lucru;
- TFR (Trattamento di fine rapporto);
- indemnizația de concediu (ferie) și al 13-lea salariu (tredicessima) pentru anul în curs și pentru cei anteriori, dacă nu au fost primite.
Dacă lucrătorul acționează în judecată angajatorul, mai poate obține următoarele drepturi:
- angajatorul va fi obligat de o instanță judecătorească să plătească contribuțiile la INPS pentru perioada în care lucrătorul a muncit la negru;
- plata orelor suplimentare acolo unde este cazul;
- daune morale când raportul de muncă ia sfârșit cu „giusta causa”.
Potrivit Codului muncii italian, dacă lucrătorul s-a comportat ca și cum ar fi avut un contract de muncă, a lucrat respectând regulile și îndatoririle care i-au revenit, atunci şi angajatorul trebuie să răspundă în același mod, chiar dacă între cei doi a fost doar un acord verbal.
În Italia, faptul că un lucrător munceşte „la negru” nu anulează dreptul său de a primi plățile salariale până în ultima zi, plus diferitele indemnizații prevăzute de legislație.
