”Recunosc că eu nu am sunat, dar nici domnia sa nu m-a sunat. Într-un fel, mă așteptam să se ajungă aici. Nu știam când, dar mă așteptam”, a declarat Andronescu într-un interviu acordat evz.ro.
Fostul ministru și-a argumentat afirmația prin aceea că, în perioada petrecută la cârma MEN, a luat unele măsuri care nu au fost pe placul premierului Viorica Dăncilă. Una dintre acestea s-a referit la declarația Ecaterinei Andronescu de neprimire în sistem în anul școlar următor a profesorilor care nu au reușit să obțină nota minima 5 la examenul de titularizare 2019. Sputnik a vorbit despre acest subiect aici.
Acesta nu a fost, însă, unicul subiect asupra căruia Ecaterina Andronescu și Viorica Dăncilă au avut opinii diferite.
”O altă supărare a fost legată de debutul anului școlar, în 9 septembrie, stabilit de comun acord cu partenerii sociali. Urmarea solicitărilor din partea patronatelor din turism pe care doamna prim ministru le-a primit a propus începerea anului școlar în 16 septembrie. Schimbarea mărea decalajul în ceea ce privește numărul de săptămâni între cele două semestre, cu dezavantaje și pentru profesori și pentru elevi. Nu vreau să aduc în discuție și aspectele politice. A așteptat un moment bun să facă această mișcare, să mă dea afară”, a explicat Ecaterina Andronescu.
Aceasta a punctat că declarația referitoare la cazul Caracal și, în special, la Alexandra, a reprezentat doar un mod prin care demnitarul să poată fi ”agățat”.
Ar mai accepta Andronescu un mandat de ministru al Educației?
”Îmi ajunge. Îmi pare rău că nu am putut să duc la bun sfârșit proiectele la care am lucrat. Ăsta a fost și motivul pentru care mi-am călcat într-un fel pe suflet atunci când am acceptat să revin”, a spus fostul ministru al Educației.
Andronescu a explicat că, după evenimentele din luna august a anului trecut, a primit cam 200 de mesaje de la cetățeni care o apostrofau și că, timp de vreo 10 zile, l-a căutat la telefon pe Liviu Dragnea, ca să vadă cum poate fi corectat ceea ce s-a întâmplat în Piața Victoriei.
”Evident că nu mi-a răspuns și atunci am avut curajul să scriu acea scrisoare publică. Nu m-am așteptat să-mi propună după aceea să mă întorc la Ministerul Educației”, a menționat fosta șefă a MEN.
Aceasta a adăugat că a acceptat funcția pentru că avut credința că experiența sa și cunoașterea sistemului de învățământ o vor ajuta să facă lucrurile de care are nevoie învățământul.
Nu s-a întâmplat, însă, acest lucru, pentru că, din păcate, ”când mergi într-o asemenea poziție ai nevoie și de suport politic, nu poți să faci nimic de unul singur”.
