CHIȘINĂU, 8 aug – Sputnik, Octavian Racu. Unii români care decid să se mute cu traiul în altă țară optează nu doar pentru o nouă patrie care le va oferi un venit mai mare, dar și un grad înalt de siguranță. Chiar dacă unii trăiesc cu iluzia că în noul loc de trai vor avea parte de un grad înalt de siguranță, ultimele cifre arată că tabloul diferă mult de așteptările multor est-europeni.
Potrivit datelor statistice din prima jumătate a anului 2019, prezentate de portalul numbeo.com, o bună parte a statelor occidentale au un nivel de criminalitate ridicat și un grad de siguranță scăzut. E vorba de țări în care cetățeanul nu poate ieși în stradă fără să-i fie frică de un atac, jaf, viol sau omor.
Cea mai nesigură țară din Europa este Ucraina (cu un indice al criminalității de 49,04 și grad de siguranță de 50,96), însă aceasta este urmată la o scurtă distanță de Suedia (47,21 – indice al criminalității, 52,79 – grad de siguranță). Printre cele 10 cele mai nesigure state occidentale, din punct de vedere a indicelui criminalității, se află și Franța (46,45), Irlanda (46,18), Italia (44,35), Marea Britanie (43,64), Belgia (42,50), unde nivelul criminalității depășește chiar și pe cel din Rusia (41,70).
În tot acest tablou, România(locul 29) se află în grupul statele europene cu cel mai scăzut nivel al criminalității (27,84) și un grad înalt de siguranță (72,16), aflându-se alături de Cehia, Belarus, Danemarca, Croația, Austria, Islanda, Finlanda, Estonia, Slovenia și Elveția, țări în care cetățeanul se poate simți mai protejat.
Totodată, România este o țară mai sigură decât Olanda (indice al criminalității -28,54), Norvegia (33,51), Germania (34,60).
De la cine vrea să ceară ajutor Dan Barna?
Cifrele de mai sus contrastează cu inițiativa președintelui USR, Dan Barna de constituire a unei celule de criză în CSAT, cu implicarea partenerilor externi, pentru restructurarea poliției și serviciilor.
“Forțele de ordine și de securitate din România trebuie să își reînnoiască coordonarea cu partenerii europeni și internaționali. Nu este o rușine să ceri ajutor de la parteneri și aliați atunci când ești într-o situație de criză profundă. Iar situația de astăzi din România cere de urgență instituirea unei celule de criză coordonate de la cel mai înalt nivel, prin CSAT și cu eventuala participare a unor misiuni din partea unor parteneri externi”, a scris recent Barna pe pagina lui de Facebook.
Totuși, care sunt acei parteneri de la care liderul USR vrea să ceară susținere, din momentul în care cea mai mare parte a “partenerilor externi” ai României stau mai prost la capitolul controlului asupra nivelului criminalității? De altfel, traficul cu ființe umane din România are ca destinație statele din Occident, prin urmare incapacitatea structurilor de forță de acolo stimulează și “afacerile murdare” din România, din momentul în care criminalii își aleg drept câmp de activitate nu doar țările unde se poate obține venituri mari, dar și acele țări unde pot opera nestingherit. Câți români sunt ținuți în sclavie în Italia? Care este sursa traficului de droguri în România? Unde sunt traficați copii și femeile din România?
Poate ar fi timpul ca statul român să ceară Europei de Vest să-și rezolve problemele legate de situația criminogenă, care afectează și siguranța cetățenilor români, în loc să citească lecții românilor?
