BUCUREȘTI, 2 aug, Sputnik, Dragoș Dumitriu. ”Cazul Alexandra. Ambasadorul Klemm o mai fi îngrijorat de cum merge Justiția în România?” – astfel se intitulează o postare provocatoare a cunoscutului investigator Mirel Curea, redactorul șef adjunct al ”Evenimentului zilei”.
”Pentru mine, toată povestea de la Caracal iese de sub semnul încurcăturilor, al nepriceperii, al prostiei, al bâlbâielilor, al neglijenței, și întră sub acela al tragerii de timp deliberate, al tergiversării în vederea a ceva anume”, scrie Curea. ”Posibilitatea mușamalizării o exclud, scandalul este prea mare, dar tragerea de timp a devenit evidentă și lovește ca un pumn în ochi
Din perspectiva investigatorului de presă, aici avem de a face ”două componente”.
Prima – ”Dincă livra dame notabilităților din zonă, inclusiv poliție, parchet, servicii, lideri politici etc, caz în care devine explicabil de ce organele nu au nici o tragere de inimă să înainteze cu ancheta, pentru că inevitabil se ajunge și la numele lor, în calitate de consumatori și șpăguiți de ai rețelelor de proxeneți”.
A doua componentă, în viziunea lui Mirel Curea: ”Este de presupus, chiar de neexclus faptul că o altă categorie de consumatori era constituită de cei din personalul militar american de la Deveselu, aspect care ar ieși și el la iveală în condițiile unei anchete pe bune”.
Un singur comentariu – în ambele ”componente” s-ar ajunge la o complicație majoră: minore din familii onorabile, cum e cazul Alexandrei, ar fi trebui supuse unor presiuni - inclusiv molestări, șantaje, amenințări cumplite - pentru a accepta să devină ”dame”.
În privința ”consumatorilor” din cadrul personalului de la Deveselu, Mirel Curea îl înghesuie rău pe Hans Klemm. ”Ar fi timpul ca ambasadorul SUA, Hans Klemm, atât de atent cu Justiția din România, să acționeze în spiritul atât de des invocat de domnia sa, ori de câte ori are ocazia”.
”Acela al sprijinirii democrației și al funcționării instituțiilor ei, al încurajării angajamentului românilor față de democrație, statul de drept și lupta împotriva corupției, și să facă o declarație care să tranșeze această „suspiciune rezonabilă” și să „demonstreze nevinovăția” conaționalilor săi, ca să citez din favorita domniei sale, Laura Codruța Kovesi”, a scris Mirel Curea.
Mirel Curea îi spune în față lui Klemm, cu tot respectul, că este ”absolut convins că Excelența Sa este dispusă să facă toate eforturile necesare” pentru a nu se face comparație între soldații americani și unele relatări despre intrarea trupelor sovietice în România în 1944-45.
Deci, o luare fermă de poziție a unui investigator de marcă – și o confirmare a ceea ce scriam ieri – Hans Klemm NU se mai poate ascunde – și nu se poate trece peste implicarea americanilor în afacerea serviciilor sexuale. Care nu ar fi chiar atât de gravă și de neobișnuită – dacă nu ar fi vorba de minore. Și, iată de minore ”convinse” cu metode criminale.
Concluzia? Cum a răspunde Klemm provocării lui Mirel Curea? Dar autoritățile cum doresc să (se) ascundă de ideea logică: ”o altă categorie de consumatori era constituită de cei din personalul militar american de la Deveselu, aspect care ar ieși și el la iveală în condițiile unei anchete pe bune”?
