„Miniştrii celor 28 de state membre ale UE au acceptat să continue vineri cu votul pentru a găsi un candidat european, dacă va fi necesar chiar în câteva runde”, a explicat un oficial francez.
La finele săptămânii trecute, un alt oficial francez declara că Franţa conduce procesul de selecţie pentru un candidat european, iar pe lista celor patru nume discutată recent de miniştrii de Finanţe ai UE la reuniunea G7 a fost adăugată şi Kristalina Georgieva din Bulgaria, în prezent director general al Băncii Mondiale.
Startul cursei pentru desemnarea succesorului șefului FMI a fost dat deoarece directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a demisionat de la conducerea instituţiei financiare în urma nominalizării la preşedinţia Băncii Centrale Europene (BCE).
Conform unei tradiţii nescrise, care datează de la înfiinţarea Băncii Mondiale şi a Fondului Monetar Internaţional, în fruntea BM a fost numit un american, iar europenii au desemnat persoana de la şefia Fondului Monetar Internaţional. Ţinând cont că recent americanul David Malpass a obţinut funcţia de preşedinte la Banca Mondială, analiştii se aşteaptă ca funcţia de director general al Fondului Monetar Internaţional să revină unui european.
Pe lângă Kristalina Georgieva, ceilalţi patru candidaţi europeni luaţi în considerare sunt: olandezul Jeroen Dijsselbloem, fostul şef al Eurogrupului, ministrul spaniol al Economiei, Nadia Calvino, portughezul Mario Centeno, preşedintele miniştrilor de Finanţe din zona euro, şi Olli Rehn, membru al Consiliului guvernatorilor BCE şi guvernator al Băncii Centrale a Finlandei.
Guvernele UE sunt împărţite, iar ţările nordice îi preferă pe Dijsselbloem sau pe Rehn, iar cele din sud pe Calvino sau Centeno, a declarat un oficial european.
Candidatul Bulgariei, Kristalina Georgieva, în vârstă de 65 de ani, va fi probabil sprijinită de ţările din estul Europei, dar candidatura sa necesită schimbarea reglementărilor FMI, care cer ca un candidat pentru postul de director general să aibă sub 65 de ani. Statele UE au fost de acord cu schimbarea reglementării, însă decizia nu poate fi luată decât de FMI, care a început să analizeze problema.
Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), a exclus înscrierea în cursa pentru conducerea FMI, după apariţia în presă a unor informaţii privind sprijinul Franţei pentru candidatura sa.
Dacă nu se ajunge la un candidat comun din lista de cinci nume, s-ar putea face noi propuneri, susţin oficialii. O decizie ar putea fi luată în marja summitului G7 (grupul statelor puternic industrializate) din 24-26 august, în Franţa.
Săptămâna trecută, FMI a anunţat că toţi candidaţii la succesiunea lui Christine Lagarde în fruntea Fondului Monetar Internaţional vor putea să-şi anunţe intenţiile începând de luni şi până pe 6 septembrie, iar noul director general va fi ales până pe 4 octombrie.
„Consiliul de Administraţie anunţă astăzi că a adoptat un proces deschis, bazat pe merit şi transparenţă pentru a selecţiona viitorul director general. Persoana aleasă pentru a ocupa postul de director general va trebui să aibă un parcurs excepţional în domeniul politicii economice la un nivel de înaltă responsabilitate”, precizează FMI într-un comunicat.
Aceasta trebuie să fi avut o „remarcabilă carieră profesională”, să demonstreze „aptitudini de gestiune şi de diplomaţie” pentru a conduce o instituţie de anvergură mondială.
De asemenea, noul şef trebuie să fie cetăţean al uneia dintre cele 189 de ţări membre ale FMI.
